ACUM, lider în Capitală şi diasporă

In ziua de 24 februarie, opozitia proeuropeana, reprezentata de Blocul ACUM Platforma DA si PAS, a reusit sa obtina victorii pe lista uninominala in centrul Republicii Moldova, in municipiul Chisinau si in diaspora. // Partidul Democrat a castigat in cele mai multe circumscriptii datorita sistemului mixt de vot, impus de guvernare in vara anului 2017. Noua formula electorala a fost votata atunci de catre deputatii PD si ai PSRM.

Harta circumscripţiilor electorale constituite în raioane arată că Partidul Socialiştilor a câştigat cele mai multe circumscripţii în nord şi în sud - în total, zece la număr. Datorită sistemului uninominal de vot într-un singur tur, Partidul Democrat a câştigat 18 circumscripţii, amplasate în toate regiunile, iar Blocul ACUM Platforma DA şi PAS a câştigat în patru circumscripţii, fără a număra mandatele câştigate în municipiul Chișinău şi în diaspora. În circumscripţia numărul 14 Teleneşti a câştigat Maria Ciobanu, cu 33,17 la sută din voturi. Pe locul doi s-a clasat candidatul PD Vadim Lelic, iar pe trei - Valerian Cristea de la Partidul Şor. Opoziţia proeuropeană a câştigat şi în circumscripţia numărul 21 Criuleni, cu Lilian Carp. Exponentul PD-ului Veaceslav Burlac s-a clasat pe doi, iar socialistul Sergiu Berzan - pe trei. Şi în circumscripţia 22 Ialoveni-Străşeni-Călăraşi, candidatul Blocului ACUM Liviu Vovc a câştigat detaşat în faţa Monicăi Babuc de la PD - cu 42 la 34 la sută din voturi, iar în circumscripţia 37 Ialoveni reprezentantul Blocului ACUM Petru Frunze l-a lăsat fără şanse pe candidatul PD-ului Ion Sula, obţinând un scor de 45 versus 35 la sută din voturi. Dacă nu uităm la harta municipiului Chişinău, atunci vedem că opoziţia proeuropeană a câştigat majoritatea circuscripţiilor electorale - 6 din 11. Cel mai convingător scor l-a obţinut Andrei Năstase în circumscripţia Suburbii Sud, unde a acumulat peste 46 la sută dintre voturi, faţă de Constantin Ţuţu, care a adunat 29 la sută. Şi în circumscripţia Suburbii Nord a câştigat candidatul Blocului ACUM Mihai Popşoi, urmat de socialista Svetlana Popa şi de PD-ista Nina Costiuc. Exponenţii Blocului ACUM au câştigat şi în ambele circumscripţii din Buiucani. Este vorba despre Vladimir Bolea şi Iurie Reniţă. De partea cealaltă, candidaţii PD-ului Mihai Stratulat şi Veaceslav Nedelea s-au clasat pe locul trei, în spatele socialiştilor. Opoziţia proeuropeană a câştigat şi în circumscripţiile Centru-Botanica şi Râşcani-Ciocana, cu Inga Grigoriu şi Dan Perciun. PD-ul s-a clasat pe locul trei, reprezentanţii partidului, Nae-Simion Pleşca şi Victor Mândru, acumulând câte 11% din voturi. În diaspora, Blocul ACUM a câştigat în circumscripţia Europa, unde Maia Sandu a acumulat peste 80 la sută din voturi, iar candidaţii PSRM şi PD - doar câte 3%. În circumscripţia SUA-Canada a ieşit învingător, la fel, exponentul Blocului ACUM Dumitru Alaiba, cu peste 50 la sută din voturi, în timp ce candidatul susţinut de guvernare a acumulat 24%. În schimb, circumscripţia CSI-Asia a fost câştigată de socialişti, prin Gheorghi Para. Reprezentantul Blocului ACUM Dorin Frăsâneanu s-a clasat pe locul doi, iar Nicolai Ţipovici, din partea formaţiunii "Partidul Nostru", a ajuns pe trei.

ACUM: Alegerile nu au fost libere și corecte

Rezultatele alegerilor parlamentare nu reflecta opinia cetatenilor, intrucat s-au comis abuzuri, care au fraudat masiv votul. O spun copresedintii Blocului electoral ACUM Platforma DA si PAS, Andrei Nastase si Maia Sandu. Potrivit lor, observatorii internationali nu ar trebui sa se grabeasca sa recunoasca scrutinul din 24 februarie.

Copreședinții Blocul electoral ACUM dau asigurări că cei vinovații de fraudarea alegerilor parlamentare vor fi pedepsiți.

Cei de la guvernare nu au comentat, deocamdată, declarațiile copreședinților Blocului ACUM Platforma DA și PAS.

Joseph Daul, despre alegerile din Moldova

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au demonstrat un lucru clar: Blocul ACUM Platforma DA si PAS reprezinta forta cea mai de incredere a cetatenilor. Declaratia a fost facuta de Joseph Daul, presedintele Partidului Popular European, cel mai influent partid de centru-dreapta la nivel european.

În aceeaşi declaraţie, președintele Partidului Popular European a criticat modul în care s-a fraudat votul, prin aducerea organizată la secțiile de votare a cetățenilor din regiunea transnistreană.

Anterior, şeful Misiunii de monitorizare a alegerilor din cadrul Rețelei Europene ENEMO a declarat că observatorii internaţionali au documentat transportarea masivă şi organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, iar acuzaţiile de cumpărare a voturilor urmează să fie investigate. Concluziile preliminare ale Misiunii ENEMO mai arată că alegerile parlamentare din Republica Moldova au fost influențate de folosirea abuzivă a resurselor administrative, de presiunile asupra angajaţilor de stat şi de comportamentul presei controlată de politicieni.

Reacțiile partidelor după scrutin

Dupa scrutin, Partidul Socialistilor a declarat ca nu exclude posibilitatea unor alegeri anticipate, iar Partidul Democrat a spus ca este gata sa inceapa negocierile.

Și președintele Partidului Democrat a susținut un briefing. Vladimir Plahotniuc a declarat că formațiunea sa este pregătită să înceapă negocierile pentru a crea o majoritate parlamentară chiar în zilele următoare.

Când jurnaliștii au vrut să pună întrebări, Plahotniuc s-a îndreptat spre ieșire și a fost inclusă muzică de fundal. Și liderul Partidului Șor a organizat un eveniment, în cadrul căruia s-a referit la rezultatele alegerilor.

Nici Ilan Șor nu a răspuns la întrebările presei, declarând că o va face altă dată. La un eveniment similar a luat cuvântul și președintele Partidului Liberal.

Iar șeful statului a participat la un briefing în care a exprimat punctul de vedere al Președinției despre acest scrutin.

Igor Dodon a mai declarat că este disponibil să convoace ședința Parlamentului mai devreme, în caz că partidele vor dori acest lucru, fiind disponibil ca după finalizarea tuturor procedurilor legale, să aibă întrevederi cu liderii formațiunilor care au trecut pragul electoral.

Nici șeful statului nu a acceptat întrebări.

Scrutin „Incorect și parțial liber”

Coalitia Civica pentru Alegeri Libere si Corecte sustine ca scrutinul a fost „incorect si partial liber”. Membrii entitatii, din care fac parte aproape 40 de ONG-uri, au evidentiat o serie de abateri, cum ar fi: modificarea regulilor de joc in ajunul alegerilor, utilizarea resurselor administrative, coruperea votantilor, limitarea dreptului la vot si de a depune contestatii in cazul moldovenilor aflati peste hotare. Printre nereguli se mai numara: solutionarea neuniforma a litigiilor, existenta erorilor in Registrul de Stat al Alegatorilor si in listele electorale, dar si intimidarea observatorilor, a candidatilor si a votantilor.

Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte a analizat perioada preelectorală, campania electorală, precum și ziua alegerilor.

În anul electoral 2018 au fost aduse mai multe modificări cadrului legal cu privire la alegeri și referendum, contrar bunelor practici în materie electorală, a subliniat directorul Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan.

Cetățenilor moldoveni aflați în străinătate le-a fost îngrădit dreptul la vot, a menționat directoarea de program de la Centrul de Resurse Juridice Sorina Macrinici.

Mai multe instituții de presă au reflectat campania într-o manieră părtinitoare, tratând inegal și discriminatoriu concurenții electorali, a spus directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.

Membrii Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte au vorbit și despre deficiențele și erorile din Registrul de Stat al Alegătorilor și din listele electorale, despre cazurile de migrație artificială a votanților dintr-o circumscripție uninominală în altă, precum și despre intimidarea observatorilor, concurenților electorali și alegătorilor. Ei au mai remarcat că în listele de candidați, majoritatea femeilor și tinerii au fost plasați pe locurile mai puțin eligibile. Totodată, au fost semnalate numeroase cazuri de corupere a alegătorilor și de utilizare a resurselor administrative de către partidele care sunt reprezentate în structurile elective atât în perioada preelectorală, pe parcursul campaniei, dar și în ziua alegerilor.