Creştinii ortodocși sărbătoresc astăzi Întâmpinarea Domnului
Creştinii ortodocși pe stil vechi sărbătoresc astăzi Întâmpinarea Domnului, numită în popor şi Stretenia (după numele vechi slavon). Aceasta este sărbătoarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioară Maria, conformându-se legii, s-a suit la templul din Ierusalim, la 40 de zile după Naşterea Domnului, pentru curăţirea ei, când dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat şi ţinut în braţe de bătrânul şi dreptul Simeon.
La ortodocşi, accentul sărbătorii se pune pe persoana dumnezeiescului Prunc şi, de aceea, este numită Întâmpinarea Domnului, fiind trecută între sărbătorile Mântuitorului.
La catolici, pe primul plan stă persoana Preacuratei Fecioare, care a venit la templu pentru curăţirea ei, după lege. De aceea, la catolici sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Curăţirea Sfintei Marii şi este trecută între sărbătorile Maicii Domnului.
Vechimea acestei sărbători nu este atât de mare ca a celorlalte praznice împărăteşti.
Nu o găsim între sărbătorile enumerate în Constituţiile Apostolice şi în Testamentum Domini.
Mărturiile despre existenţa sărbătorii se înmulţesc spre sfârşitul secolului V. Pe la începutul secolului VI, Sever al Antiohiei (512-518) pretindea că sărbătoarea Întâmpinării ar fi fost de curând introdusă la Ierusalim şi că era necunoscută în Antiohia.
La Roma, ea a fost introdusă de papa Gelasiu în anul 494, pentru a înlocui o străveche sărbătoare păgână de la începutul lui februarie, când aveau loc lustraţiuni şi procesiuni în jurul oraşului, cu făclii aprinse, în onoarea zeului Pan. De aceea, în Apus, această sărbătoare se mai numeşte şi Sărbătoarea Luminilor.
A doua zi după sărbătoarea Întâmpinării Domnului, Biserica Ortodoxă cinsteşte amintirea dreptului Simeon Bătrânul şi a Sfintei Proorociţe Ana, cele două personaje biblice principale care au luat parte la evenimentul istoric comemorat prin marele praznic al Întâmpinării.
