Investigația noastră a vizat un offshore înregistrat în Panama, Veb Solutions Corporation. În noiembrie 2014, prin această companie au trecut bani din cel puțin trei credite scoase din Banca de Economii de datornici mari din Grupul Șor, precum Provolirom, Voximar și Caritas Group.

Detectivii financiari de la Kroll au pomenit de Veb Solutions Corporation în primul lor raport, într-un capitol în care s-au referit la perioada 1-24 noiembrie 2014, în care patru firme de ale lui Șor au scos din Banca de Economii în total 12 miliarde de lei în formă de credite. Anume în această etapă se încadrează transferurile către offshorul panamez din mijloace sustrase din Banca de Economii.

Până pe 24-26 noiembrie, o altă perioadă descrisă de Kroll, când Banca de Economii și-a plasat toate lichiditățile, inclusiv acele cinci milioane de pe contul VEB Solutions, în Banca Socială. Banii au fost convertiți și au parcurs un traseu prin mai multe firme offshore. De aici, timp de două zile, cinci companii de ale lui Șor au scos 13,7 miliarde de lei, sub formă de credite și le-a trimis în offshor, de unde nu s-au mai întors și, se pare, nu se vor mai întoarce. Astfel, cele cinci milioane de euro au fost furate prima dată. BEM nu mai avea resurse pentru a pune înapoi pe contul VEB Solutions cele cinci milioane. Pe care, în mod normal, nici nu ar fi trebuit să le restituie, având în vedere că au provenit dintr-un credit fraudulos, au plecat printr-un circuit fraudulos și au făcut parte din schema jafului.

Din momentul instituirii administrării speciale la Banca de Economii, adică 27 noiembrie 2014, BEM a restituit depozitele persoanelor fizice și juridice DOAR din resursele primite din rezervele de stat, sub forma de credite de urgență. Toate lichiditățile Băncii de Economii, inclusiv cele cinci milioane de euro de pe contul Veb Solutions, au fost sustrase cu o zi mai devreme, prin plasamente de la BEM la BS, iar de aici, prin credite frauduloase, trimise imediat în offshor.

În Hotărârea de Guvern, prin care s-a decis acordarea primei garanții de stat pentru credite de urgență de până la 9,5 miliarde de lei, se stipula că banii vor fi utilizați pentru despăgubirea deponenților de bună-credință, și că mijloacele nu vor ajunge la persoane sau entități afiliate băncilor fraudate. S-a prevăzut și crearea unei comisii speciale de către Ministerul Finanţelor, cu participarea reprezentanților BNM, ai Ministerului Economiei, Ministerului de Interne, SIS şi Centrului Naţional Anticorupţie. Acest organism urma să stabilească o listă cu persoane și entități afiliate băncilor devalizate. Urmau să fie luați la puricat toți deponenții, care aveau mijloace de la 500 de mii de lei în sus.

Veb Solutions, însă, a început să scotă banii la numai două săptămâni de la instituirea administrației speciale în BEM. Și nu era vorba de numai 500 de mii de lei, cifră care trebuia să includă acest offshor în lista deponenților verificați, dar de cinci milioane de euro, echivalentul a aproximativ 95 de milioane de lei în acea perioadă.

Cât despre comisia specială, care, potrivit promotorilor hotărârii de a acorda garanțiile de stat, ar fi trebuit să verifice afilierea deponenților așa încât banii să nu ajungă la hoți... Să dai astăzi de urmele ei sau a vreunui document emis de acest organism este o misiune dificilă. Lilia Palii - în prezent șefa Cancelariei de Stat, iar pe atunci - delegată din partea ministerului Economiei a refuzat să discute cu noi, iar la solicitarea în scris a răspuns doar la o întrebare. Potrivit Direcţiei comunicare și protocol a Guvernului, comisia specială a avut rolul să întocmească o listă a persoanelor afiliate băncilor, dar nu a avut atribuții de repartizare a banilor din creditele de urgență, lucru de care ar fi fost responsabili administratorii speciali numiți de BNM.

I-am expediat solicitări de informații și Băncii Naționale, dar, pe lângă informații deja cunoscute, singurul răspuns deplin care ne-a fost oferit este că din partea Băncii Naționale în comisia specială a fost delegat viceguvernatorul Ion Sturzu. Am mers la BNM să discutăm personal cu Ion Sturzu, dar ni s-a spus că viceguvernatorul este foarte ocupat și că toată informația, pe care ne-o poate oferi instituția, este cea din răspunsul oficial.

Contactat telefonic, fostul ministru al Finanțelor, Anatol Arapu, ne-a spus să revenim mai târziu, iar ulterior nu a mai răspuns la telefon. Actualul ministru al Finanțelor, Octavian Armașu, venit în funcție în 2016, pare să nu știe că o asemenea comisie, care trebuia să protejeze banii statului de hoți, a existat în general. Armașu consideră că menirea lui este să plătească datoria, dar nu să-și pună întrebări privind modalitatea prin care a fost creată.

Compania anonimă Veb Solutions Corporation a fost înregistrată pe 19 iunie 2014 în paradisul fiscal panamez, cu aportul unei firme specializate în domeniul gestionării businessului în offshore. Peste câteva zile, firma nou-creată semna o procură prin care îl împuternicea pe cetățeanul moldovean Vladimir Neagul să-i reprezinte interesele. Tânărul, originar din Transnistria, pe atunci în vârstă de 20 de ani, urma să gestioneze, peste câteva luni, milioane de dolari și euro. Reporterul Jurnal TV l-a contactat pe una din rețelele de socializare, însă tânărul nu a răspuns la mesaje.

Totodată, am găsit pe rețelele de socializare, inclusiv cele pentru profesioniști, persoana care s-a ocupat nemijlocit de prezentarea actelor pentru fondarea offshorului, José Francisco Castrellón, care ocupă și poziția de director al Veb Solutions. Panamezul figurează drept director sau președinte în peste cinci mii de offshoruri. În cel puțin două dintre aceste companii, José Francisco Castrellón a reprezentat interesele fostului bancher de la BEM, BS și Unibank - Ilan Șor.

Solicitările oficiale de informații trimise Centrului Național Anticorupție și Ministerului Finanțelor au rămas fără reacție până în momentul editării materialului. Primul administrator special numit de BNM la Banca de Economii, Ion Ropot, nu a fost de găsit. Cert este că, potrivit stenogramei desecretizate a ședinței Guvernului din 7 noiembrie 2014, ministrul Economiei Andrian Candu, actualul președinte al Parlamentului, dădea asigurări că filtrele stipulate ar fi suficiente pentru ca banii să nu ajungă pe mâna hoților. Am încercat să obținem reacția lui Candu la evenimentele din 2014, însă președintele Legislativului a trecut ca vântul pe lângă reporterul Jurnal TV.