„Mai mult decât atât, aceste efective suplimentare și echipament militar rusesc ar trebui să tranziteze pe teritoriul Ucrainei și mă îndoiesc că Ucraina ar permite acest tranzit, pe care Rusia ar putea să-l interpreteze în felul ei, să-l pervertească și să-l folosească și împotriva Ucrainei, și împotriva R. Moldova. De aceea, proiectul lichidării munițiilor de la Cobasna nu poate fi decât unul internațional și când spun internațional nu am în vedere OSCE, pentru că OSCE este la cheremul Rusiei, am în vedere Statele Unite, în primul rând, și alte puteri din Europa Occidentală care ar putea să coopereze cu Rusia pentru lichidarea munițiilor”, spune Socor, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Expertul amintește că OSCE a jucat un rol în procesul de casare a munițiilor de la Cobasna în anii 2003-2004, când Rusia a suspendat procesul de evacuare a munițiilor ca reacție la refuzul Chișinăului de a „memorandumului Kozak”.

„Pe vremea aceea, Statele Unite, în nume propriu, creaseră un fond financiar pentru lichidarea munițiilor și propuneau să furnizeze – ba, mi se pare, chiar au și furnizat – aparatajul necesar pentru lichidarea munițiilor pe loc, la Cobasna”, precizează Vladimir Socor.

În prezent, la Cobasna sunt stocate aproximativ 20 de tone de muniții, o bună parte dintre care cu termen expirat, datând din perioada celui de-al doilea război mondial, potrivit spuselor ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. În cadrul unei vizite pa care a făcut-o recent la Chișinău, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat că Rusia ar fi dispusă să reia procesul de casare a munițiilor sale din Transnistria. Lavrov a precizat, însă, după discuțiile pe care le-a purtat miercuri, 11 septembrie, la Moscova, cu ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, că ar mai fi nevoie de aproximativ un an și jumătate până când ar putea fi început acest proces, deoarece sunt necesare pregătiri și resurse financiare însemnate.