Totul a pornit de la un miting paşnic, organizat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Tinerii şi-au dat întâlnire prin intermediul unei reţele de socializare, pentru a-şi arăta dezaprobarea faţă de victoria PCRM în alegerile parlamentare. Ceea ce s-a dorit a fi o manifestaţie paşnică, a degenerat într-un adevărat coşmar. Scânteile s-au aprins în special odată cu apariţia unor indivizi dubioşi în faţa Legislativului şi Preşedinţiei, care au început să arunce cu pietre şi instigau la distrugerea instituţiilor. În acel haos, clădirile oficiale au fost devastate. La miezul nopţii, au intervenit în forţă mascații din Brigada cu destinaţie specială "Fulger". Tinerii erau prinşi în stradă, puși la pământ, apoi duși în comisariatele de poliţie, bătuţi şi obligaţi să declare că ar fi participat la o "tentativă de lovitură de stat". În noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost bătut până la moarte Valeriu Boboc. El avea 23 de ani. Deşi autorităţile au anunţat că în urma violenţelor a decedat o singură persoană, presa a scris şi despre alţi doi tineri, care şi-au pierdut viaţa - Ion Ţâbuleac şi Eugen Ţap. Părinţii au acuzat poliţia de moartea fiilor lor. Ulterior, în Parlament a fost creată o comisie de anchetă ce urma să investigheze situaţia, condusă de fostul deputat Vitalie Nagacevschi. Acesta a devenit apoi avocatul lui Vladimir Plahotniuc. Activitatea comisiei a culminat cu un raport, în care se arăta că președintele de atunci, Vladimir Voronin, şi-a depășit atribuțiile, iar poliția a acționat disproporționat. Comisia a respins versiunea că ar fi existat vreo tentativă de lovitură de stat. În schimb, deputații au constatat că cel puțin șase judecători au încălcat principiile unui proces penal, precum legalitatea și respectarea drepturilor, examinând cauzele protestatarilor direct în comisariate. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au făcut publice numele a încă doi judecători, care au emis sentințe de condamnare în afara instanțelor. Presa i-a supranumit ”judecătorii din iad". Doar patru dintre aceștia nu mai activează în sistem și doar doi au fost demiși anume pentru acele fapte. Dintre ceilalți patru, doi și-au păstrat funcțiile, iar doi au fost avansați. De promovări s-au bucurat Ghenadie Morozan, rudă prin afinitate cu șeful PD, Vladimir Plahotniuc, și Oleg Melniciuc, finul de cununie al fostului președinte al Curții Supreme de Justiție, actualul președinte al Curții Constituționale, Mihai Poalelungi. Melniciuc a negat că ar fi judecat cauze în comisariate. Morozan a recunoscut că a făcut acest lucru în baza unei dispoziții emise de preşedintele de atunci al Judecătoriei sectorului Râșcani - Victor Micu. Şi Micu s-a bucurat de o avansare în carieră. Acum, el este preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Alt judecător - Mihail Diaconu de la instanţa Chişinău, sediul Buiucani a fost promovat anul trecut la Curtea de Apel Chișinău. Anterior, în faţa membrilor Consiliului, Diaconu a declarat că nu a văzut nicio abatere în faptul că a judecat tineri în comisariatele de poliţie. Și Anatolie Galben consideră că a acționat legal. Galben a fost ales acum doi ani membru al Consiliului Superior al Magistraturii. În 2015, fostul președinte Nicolae Timofti a refuzat să îl reconfirme în funcția de judecător, motivând că, în examinarea mai multor dosare, Anatolie Galben nu a dat dovadă de imparţialitate şi nu a respectat Codul de etică. Cariera i-a fost salvată de CSM.

Din rândul procurorilor, care s-au bucurat de promovare, vorbim despre Igor Popa, pe atunci şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. El a sem­nat mai multe demer­suri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­rilor pro­tes­ta­tari, fiind avansat ulterior în funcția de șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar în prezent este adjunct al procurorului general. Eduard Harunjen, ajuns între timp procuror general, este unul dintre anchetatorii, care au fost supuşi unei proceduri disciplinare în legătură cu nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului tânărului Ion Ţâbuleac, în timpul protestelor din 2009. ​Procurorul a fost recunoscut culpabil de comiterea abaterii disciplinare pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu” şi a fost sancţionat disciplinar cu „avertisment”. Ulterior, însă, Harunjen a contestat hotărârea Colegiului disciplinar, iar Consiliul Superior al Procurorilor a anulat sancțiunea. Cât priveşte poliţiştii cercetaţi în dosarul "7 aprilie", este de menţionat în primul rând ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc. Deşi Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la patru ani de închisoare pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc, Curtea Supremă de Justiţie l-a achitat şi i-a aplicat o amendă de 20 de mii de lei pentru abuz de putere. Basma curată a scăpat şi Vladimir Botnari, pe atunci comisar general al Chișinăului. Deşi Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pentru neglijenţă în serviciu, CSJ l-a achitat și pe el. Şi fostul ministru adjunct de Interne, Valentin Zubic, a fost pus sub învinuire pentru neglijenţă în serviciu, însă dosarul său a fost clasat. Ulterior, Zubic a condus firma Finpar Invest, dar și firma de pază „Argus-S”, care fac parte din imperiul șefului PD, Vladimir Plahotniuc.