Regimul fără vize, condiţii de îndeplinit

Pentru a beneficia în continuare de regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, Republica Moldova, alături de Georgia, Ucraina şi ţările din Balcanii de Vest, trebuie să depună mai multe eforturi pentru combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a migraţiei ilegale. Avertismentul a fost lansat de Comisia Europeană în cadrul unui raport privind evaluarea îndeplinirii criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor de către țările non-membre ale UE.

Acest raport anual al Comisiei Europene arată că cerințele de liberalizare a vizelor pentru Republica Moldova, Georgia, Ucraina, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Muntenegru şi Serbia sunt în mare parte îndeplinite, însă, pentru ca regimul fără vize să rămână în continuare în vigoare, este nevoie ca unele dintre ţările enumerate să întreprindă acţiuni imediate în mai multe domenii. Autorii documentului atrag atenţia că toate cele opt state trebuie să facă mai mult pentru combaterea crimei organizate. De asemenea, Republicii Moldova şi Ucrainei li se solicită să ia măsuri ''imediate'' împotriva corupţiei. Mai mult, Moldova este singura ţară dintre cele opt căreia Comisia Europeană îi cere să întreprindă acțiuni urgente împotriva spălării banilor. În timpul reuniunii Comisiei Europene, comisarul pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, a vorbit mai ales despre situaţia din Republica Moldova şi Ucraina.

Totodată, Comisia Europeană a expediat un raport desfăşurat privind funcţionarea Mecanismului de Suspendare a Vizelor către Parlamentul European şi Consiliul European. În document se arată că, după ce Republica Moldova a adoptat prevederi care să faciliteze lupta împotriva corupției, acum, acest efort este amenințat de renunțarea la angajamente anterioare. În raport se face trimitere la controversata reformă fiscală votată în iulie 2018 şi se aduce aminte în context că "frauda bancară masivă de un miliard de dolari" rămâne şi astăzi neinvestigată în mod eficient. Mai mult, Comisia Europeană atrage atenţia că, în noiembrie, Chișinăul a lansat oficial programul de acordare a cetățeniei prin investiţie, iar acesta trebuie să fie monitorizat îndeaproape de UE dacă nu cumva schema este utilizată de persoane din țări terţe pentru a ocoli procedurile legale ale Spaţiului Schengen, creând astfel riscuri de migrație și de securitate. Preşdintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, spune că există pericolul ca regimul liberalizat de vize să fie suspendat.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Afacerilor Externe de la Chişinău, instituţia "ia notă de evaluarea şi recomandările Comisiei Europene, care au reflectat inclusiv evoluţiile pozitive". Ministerul mai afirmă că acestea "vor fi analizate şi încorporate în Calendarul naţional al îndeplinirii recomandărilor raportului Comisiei Europene".

Misiune de monitorizare a alegerilor

Toate partidele trebuie să beneficieze de oportunități echitabile de a fi înregistrate, de a desfășura campania şi de a-şi exercita liber mandatul. Mai mut. Toți concurenții trebuie să aibă acces egal la mass-media, astfel ca cetățenii să fie informați pentru a face o alegere. Sunt recomandările delegației Institutului Național Democratic din Statele Unite, care a efectuat o misiune de monitorizare a situației pre-electorale din Republica Moldova.

În alegeri nu există loc pentru intimidare, iar Guvernul și Parlamentul au responsabilitatea de a lua măsuri extraordinare pentru consolidarea încrederii cetăţenilor, atenţionează membrii delegaţiei de evaluare.

Membrii delegaţiei au mai atras atenţia că Guvernul trebuie să le comunice tuturor funcționarilor publici că intimidarea partidelor, a candidaților, a jurnaliștilor şi a reprezentanților societății civile nu va fi tolerată, iar folosirea resurselor administrative în scopuri de partid va fi sancționată în deplinătatea legii. Totodată, experţii au făcut apel la comunitatea internţională să monitorizeze atent perioada electorală din Republica Moldova, inclusiv ziua alegerilor.

Membrii delegaţiei au fost întrebaţi dacă acuzaţiile lansate de comisia parlamentară de anchetă în cazul Fundaţiei Open Dialog, precum că liderii opoziţiei proeuropene ar fi beneficiat de finanţare ilegală, sunt în măsură să micşoreze şansele electorale ale concurenţilor şi să ştirbească din credibilitatea procesului electoral.

Experţii internaţionali au mai notat că încrederea cetățenilor în instituțiile și procesele politice a scăzut, iar realizările democratice mult râvnite se erodează. Misiunea de evaluare a Institutului Național Democratic din Washington s-a aflat în Republica Moldova în perioada 12-15 decembrie și este finanțată de National Endowment for Democracy. Institutul Național Democratic este o organizație non-profit, non-partizană și non-guvernamentală, care lucrează pentru susținerea și consolidarea instituțiilor democratice la nivel mondial.

Abateri în perioada preelectorală

Perioada preelectorală din Republica Moldova este marcată de utilizarea resurselor administrative, coruperea alegătorilor, intimidarea concurenţilor politici și de activități cu tentă electorală. Constatările se regăsesc în primul raport al Misiunii de Observare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, prezentat de Asociația Promo-LEX.

Într-o conferință de presă, directorul de program al Promo-LEX, Pavel Postica, a declarat că partidul aflat la guvernare, dar şi PSRM, au făcut uz de resurse administrative.

În cazul PD, Promo-LEX a identificat pentru perioada preelectorală cel puțin șapte cazuri când activitățile potențialului concurent electoral la nivel național ar conține elemente ale unor abateri, precum: contopirea partidului cu statul, utilizare abuzivă a resurselor administrative și coruperea cetățenilor. Misiunea de Observare a mai constatat că majorarea continuă a numărului de persoane cu drept de vot în Registrul de Stat al Alegătorilor, în condițiile depopulării prin emigrare a țării, alimentează starea de neîncredere a societății față de calitatea listelor electorale.

Totodată, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă în perioada preelectorală, pentru examinarea activității partidelor de opoziție, în lipsa unor probe concludente, determină suspiciuni rezonabile privind posibila intimidare a acestora în context electoral, au mai spus reprezentanțiii Asociației Promo-LEX. Nici purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, nici cel al PSRM nu au fost de găsit la telefon pentru a comenta concluziile Misiunii de Observare.

Propuneri respinse în Parlament

Deputații puterii au refuzat să declare anul 2019 drept ”anul luptei împotriva corupției”, o inițiativă lansată de mai mulți reprezentanți ai societății civile și exprimată în Parlament de către legislatorii din opoziție. Și la ultima ședință din această sesiune parlamentară, toate inițiativele opoziției au fost respinse. De altfel, așa s-a întâmplat în majoritatea cazurilor în întreaga sesiune de toamnă.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi introdusă pe agenda parlamentară. De altfel, ca și inițiativa deputaților PCRM de a trece proiectul de hotărâre cu privire la adoptarea unei declarații de condamnare a faptelor de corupere politică.

Acestea NU au fost singurele propuneri ale opoziției care n-au fost acceptate la ultima ședință din actuala sesiune parlamentară.

Numiri pe bandă rulantă la final

Numiri pe bandă rulantă în Parlament. La ultima ședință din această sesiune, deputații au votat pentru introducerea pe ordinea de zi a cinci proiecte de hotărâre referitoare la ocuparea funcțiilor de conducere în mai multe instituții de stat. S-a votat repede și fără întrebări în lipsa opoziției. De exemplu, deputata PD Raisa Apolschii, nașa șefului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, este noua judecătoare a Curții Constituționale, la propunerea președintelui acesteia, Mihai Poalelungi.

Mai întâi, s-a votat pentru confirmarea în funcție a trei membri ai Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Deputatul PD Corneliu Mihalache și angajații CCA Iulian Roșca și Lidia Viziru au depus jurământul.

A urmat votul pentru Viorel Chetraru, fostul director al Centrului Național Anticorupție. El a fost propus de președintele Curții de Conturi, Veaceslav Untila, în calitate de membru și vicepreședinte al Curții de Conturi în urma unui concurs.

Numiri au fost și la Centrul Național Anticorupție.

De asemenea, Parlamentul a aprobat cererile de demisie depuse de câțiva directori de la ANRE.

Surprize și la Curtea Constituțională. Președintele acesteia, Mihai Poalelungi, a propus-o pe deputata PD Raisa Apolschii pentru funcția de judecătoare din partea legislativului. Apolschii este nașa șefului Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și președintă a Comisiei juridice a Parlamentului.

Fără întrebări, Apolschii a fost susținută cu 54 de voturi.

La ședința de astăzi, au depus jurământul toți cei trei proaspeți judecători, inclusiv fostul procuror general Corneliu Gurin, numit din partea CSM, și deputatul PD, fostul comunist și șef al SIS Artur Reșetnicov, desemnat de Guvern.

Ulterior, deputații guvernării au votat un proiect de hotărâre cu privire la încheierea sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă.

Îngrijorați de politizarea CCM

Numirea a trei noi judecători la Curtea Constituțională s-a făcut într-un mod total netransparent. Asta afirmă 16 organizații nonguvernamentale, potrivit cărora ”numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți”. ”Regimul este disperat”, comentează și liderii opoziției extraparlamentare.

Reactia ONG privind numirea la CCM

Corneliu Gurin, Artur Reșetnicov și Raisa Apolschii au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de 6 ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape 9 luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită, de către Guvern, fără vreun concurs, a lui Artur Reșetnicov. Demisia judecătorilor Igor Dolea și Victor Popa, urmate de numirea imediată, peste noapte, a lui Corneliu Gurin de către CSM, precum și numirea neașteptată a doamnei Raisa Apolschii de către Parlament, la fel, ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri.

...se arată în declarația semnată de către reprezentanți societății civile. În opinia acestora, există dubii rezonabile privind afilierea politică a persoanelor numite drept judecători.

Corneliu Gurin a fost procuror general între 2013-2016. Conform anexelor secrete ale Alianței pentru Integrare Europeană AIE-2 din 2010, Procuratura Generală în acea perioadă era „atribuită” Partidului Democrat, ceea ce denotă o afiliere puternică a lui Corneliu Gurin cu PD. Mai mult, el a exercitat funcția de procuror general exact în perioada în care se desfășura și „Landromatul rusesc” și „furtul miliardului”. Artur Reșetnicov a fost șeful Serviciului de Informație și Securitate în aprilie 2009, când a avut loc una din cele mai mari tragedii de la independența Republicii Moldova, ce a implicat decese și maltratări în masă a tinerilor, evenimente neelucidate nici până azi. Totodată, Reșetnicov a fost membru al PCRM, aducea critici dure Partidului Democrat, iar apoi destul de subit a devenit membru al Partidului Democrat. Iar Raisa Apolschii este membră a Partidului Democrat.

...susțin semnatarii. Potrivit lor, aceste aspecte aruncă umbre de îndoială cu privire la independența celor trei, care puteau fi diminuate dacă ar fi fost organizate concursuri publice și transparente.

Având în vedere alegerile parlamentare anunțate pentru 24 februarie 2019, modul de numire extrem de pripit a jumătate din componența Curții Constituționale ne dau semne puternice de îngrijorare cu privire la politizarea excesivă a Curții Constituționale și posibila folosire a Curții Constituționale în lupte politice.

se mai arată în comunicatul celor 16 organizații neguvernamentale. ”Regimului îi este frică de rezultatele viitorului scrutin”, au reacționat la rândul lor liderii opoziției extraparlamentare.

Șeful PD Vladimir Plahotniuc și purtătorul de cuvânt al formațiunii, Vitalie Gamurari, nu au răspuns la telefon pentru un comentariu. Cele 16 organizații nonguvernamentale solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri transparente de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională pe bază de merite.

Noi detalii în... miezul de nucă

Apar noi detalii în monopolizarea pieței nucilor. După investigaţia noastră privind interesele de cartel, portalul Newsmaker.md a publicat un articol cu trimitere la Serviciul Vamal, care arată clar că în Republica Moldova, trei companii controlează peste 80 la sută din exporturile de miez de nucă. Printre acestea - şi întreprinderea lui Dumitru Vicol, cuscrul premierului Pavel Filip. În cadrul unui interviu, omul de afaceri a recunoscut că a exportat marfa, pe care o companie franceză, cu sediul la Teleneşti, nu reuşea nicidecum s-o scoată peste hotare din cauza obstacolelor administrative.

În investigaţia realizată de Jurnal TV, acum o lună, s-a arătat cu lux de amănunte cum oamenii care-şi vindeau anul trecut miezul de nucă la preţuri de 100 sau chiar 120 de lei pentru un kilogram, acum sunt nevoiţi să-şi vândă marfa colectorilor contra 40-50 de lei kilogramul. Fiind filmaţi cu camera ascunsă, mai mulţi colectori au recunoscut că piaţa este dominată de trei companii, iar celelalte firme mai mici sunt presate de autorităţi şi nu pot să-şi exporte marfa. Scăderea bruscă a preţului la miezul de nucă a adus tot mai multe suspiciuni că în Republica Moldova s-a constituit un monopol sau un cartel. Preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a declarat că prețurile sunt dictate de familia prim-ministrului Pavel Filip, care s-ar îmbogăți din acest monopol. În replică, Filip a spus că nu e vorba de niciun monopol, iar compania cuscrului său, Dumitru Vicol, are o cotă de piaţă, care nu depăşeşte 20 de procente .

Datele Serviciului Vamal, citate de Ziarul Naţional, arată că Pavel Filip a greşit niţel cifrele. Compania cuscrului său are o cotă de piaţă de peste 28 la sută, la capitolul vânzări, şi nu 20, cum spune prim-ministrul. Aceasta se clasează pe locul doi în Republica Moldova după volumul şi valoarea exporturilor, fiind vorba de peste 2500 de tone de miez de nucă, în valoare de 372 de milioane de lei. Împreună cu celelalte două companii, Monicol deţine 80% din exporturile de miez de nucă. Cuscrul lui Pavel Filip, Dumitru Vicol, a recunoscut pentru Newsmaker că a exportat marfa companiei franceze din Teleneşti, care se confruntă cu dosare penale şi bariere administrative, şi despre care a relatat Jurnal TV în investigaţia sa. Doar că potrivit lui Dumitru Vicol, nu e vorba de reexport, ci de un "ajutor" pe care i l-a acordat companiei franceze.

Din declaraţia lui Dumitru Vicol înţelegem că Iulia Teleucă s-a referit inclusiv la firma acestuia atunci când a vorbit de monopolizarea exporturilor. În timp ce Vicol vorbeşte de un "ajutor", în investigaţia noastră s-a arătat că investitorul francez a apelat la Vicol pentru a face re-export, după ce s-a pomenit cu 47 de tone de miez de nucă sechestrate de autorităţi, iar camioanele încărcate cu marfă nu mai puteau să iasă din Republica Moldova. Atunci, întreprinderea lui Vicol ar fi exportat aceeaşi marfă, în baza aceloraşi acte de achiziţie, fără mare efort. Miezul problemei se află anume în aceste acte de achiziţie, pe care unele companii precum cea franceză le întocmesc şi nu pot să-şi exporte marfa, iar altele nu le întocmesc aşa cum o cere legea, dar îşi continuă nestingherit activitatea. În investigaţia Jurnal TV s-a arătat clar cum lucrează colectorii celei mai mari companii de pe piaţă, încălcând orice procedură legală. Camera de Comerţ Americană din Moldova a precizat pentru Newsmaker că pentru a exporta, fără taxe, miez de nucă în Europa, firmele modoveneşti au nevoie de un certificat de provenienţă a mărfii, în care să fie indicat că nucile sunt din Republica Moldova. Acest certificat este eliberat de autorităţi în baza actelor de achiziţie, în care sunt indicate datele din paşaport ale persoanei fizice de la care s-a cumpărat miezul. Firmele plătesc un impozit de 5% din volumul mărfii cumpărate de la oameni, iar la verificarea actelor în vamă, deseori apar probleme la export. Reprezentantul unei companii din domeniu a declarat pentru Newsmaker că, aparent, orice firmă are dreptul să exporte miezul de nucă, dar, de facto, doar trei companii pot să exporte marfa fără probleme. Celelalte nu reuşesc să treacă procedurile vamale. Funcţionarii din vamă cer o mulţime de acte suplimentare, iar uneori chiar şi "certificate privind apa, care s-a folosit la irigarea copacilor". Precizăm că miezul de nucă s-a ieftinit şi în alte părți, dar în timp ce în Ucraina preţul angro la miezul de nucă este de 5,75 dolari per kilogram, în Republica Moldova acesta este de doar 3,77 dolari.

Proiectele de infrastructură, premiate

Programul bunelor practici ale autorităților publice locale s-a încheiat cu decernarea premiilor pentru merite. La evenimentul din Chișinău au venit zeci de primari din sate și orașe, care s-au lăudat cu proiectele de succes, finanțate de Consiliul Europei, Guvernul României și din bugetele locale. Programul implementat de IDIS ”Viitorul” a marcat cea de-a 13-a ediție.

Cei peste 100 de invitați au avut o perfectă ocazie să-și împărtășească experienţa acumulată.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, Viorel Furdui, a subliniat rolul pe care îl joacă autoritățile locale în dezvoltarea societăți.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005 de către Consiliul Europei în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, asociaţiile de primari, proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale” și implementat de către IDIS „Viitorul”. Pentru dezvoltarea proiectelor de infrastuctură locală, Consiliul Europei a alocat în acest an aproximativ 13 mii de euro.