Pe 24 decembrie 2014, cu o lună şi jumătate înainte de apogeul crizei valutare, când un dolar a ajuns să coste 24 și chiar 25 de lei, față de 16 lei anterior, iar moneda unică europeană a sărit de la 19 la aproape 30 de lei, conducerea Moldindconbank decide să acorde companiei moldovenești Provix-Group un împrumut de 200 de milioane de lei. După ce primește banii în cont, firma îi transformă în dolari. Altfel spus, cumpără valută de la bancă. În total, 11 milioane de dolari, ceea ce însemna jumătate din rulajul zilnic al pieței valutare din Republica Moldova.

Însă pe 17 februarie 2015, când casele de schimb valutar au afișat cursurile record, Provix-Group decide să-și stingă creditul luat de la Moldindconbank. Urmează exact aceeași procedură de accesare a împrumutului, doar că în ordine inversă. Avânt pe cont dolari, firma îi convertește în lei, ca să poată plăti creditul. Altfel spus, a vândut băncii dolari. Și aici e partea cea mai interesantă. Atunci când a luat creditul de 200 de milioane de lei și a trebuit să-i convertească, Provix-Grup a cumpărat dolari de la bancă la un curs de circa 18 lei per dolar. Iar câteva săptămâni mai târziu a vândut dolari băncii la un curs de 23 de lei per dolar.

Proprietarul Provix-Grup este un cetățean al Ucrainei, care, la rândul lui, a preluat compania de la un alt ucrainean. Anterior, acestă firmă a deținut acțiuni la o altă bancă, Moldova-Agroindbank, făcând parte dintr-un grup de acționari acuzați de Banca Națională că activau concertat şi obligați să-și vândă acţiunile. Reporterii RISE au mers la sediul Provix-Grup să afle detalii. Compania își are adresa juridică în această clădire de oficii de la marginea orașului Chișinău.

Într-un răspuns în scris, Banca Națională a declarat că Moldindconbank a fost singura care, în acea perioadă, a fost implicată în activităţi de manipulare a pieţei valutare. Moldindconbank nu s-a limitat atunci doar la schema cu Provix-Grup. În ultimele zile din 2014, cu o lună și jumătate mai devreme de la prăbușirea istorică a valutei naționale, banca a încheiat cu opt companii o serie de contracte, prin care se angaja, ca la o anumită dată, să le vândă 21 de milioane de dolari. Cursul de schimb negociat pentru un dolar era de 15 lei și 83 de bani, și de 15 lei și 90 de bani, cu 20 de bani mai mare decât cursul oficial. Patru dintre firme aparțin sau sunt afiliate milionarului Vaja Jhashi, proprietarul holdingului agroindustrial Trans-Oil Group. Celelalte trei companii dețineau atunci reţelele de magazine Bomba și Alina Electronic. Pe 28 ianuarie 2015, contractele au fost reziliate la solicitarea companiilor. Motivul - situaţia instabilă de pe piaţa valutară. Însă în ziua în care au fost reziliate contractele, Moldindconbank a semnat alte contracte de vânzare a valutei cu exact aceleași opt companii și cu exact aceeași valoare totală. De această dată, cursul de schimb era cu doi lei mai mare decât cel precedent. Situaţia a fost repetată la 25 februarie 2015. Toate contractele au fost reziliate și semnate altele noi, doar că deja cu alte 11 companii.

Mișcările Moldindconbank n-au trecut neobservate. În urma unui control efectuat de BNM, Moldindconbank a fost găsită vinovată de încălcarea legislației și manipularea pieței valutare. A fost amendată cu 600 de mii de lei. Cinci persoane din conducerea băncii s-au ales cu amenzi de câte 88 de mii de lei, iar opt membri ai consiliul de administrare au primit amenzi de 44 de mii de lei.

Moldindconbank a contestat decizia în instanță, dar a pierdut procesul. Reporterii RISE au vrut să afle detalii despre cele întâmplate atunci de la primul guvernator al BNM, Leonid Talmaci, care la începutul anului 2015 a devenit președinte al Moldindconbank.

Trei dintre persoanele sancționate activează în continuare la Moldindconbank. Reporterii RISE au cerut explicații pe marginea celor întâmplate, dar șefii de la Moldindconbank au refuzat să răspundă la întrebări, invocând secretul comercial și cel bancar. Fostul guvernator al BNM, Dorin Drăguțanu, nici nu a binevoit să asculte întrebările.

Nu doar Banca Națională a efectuat controale atunci. Verificări a făcut și Consiliul Concurenței. Instituția a verificat zece case de schimb valutar, amplasate preponderent în centrul Chișinăului, și a constatat că opt dintre ele și-au coordonat un curs de schimb aproape identic. Acestea au fost sancționate cu amenzi cuprinse între 360 de lei și 16 mii 700 de lei.