Mulți refugiați spun că le vine greu să comunice cu oamenii la piață, în transportul public sau în alte situații
Refugiații din Ucraina au înțeles că trebuie să învețe româna. Mulți spun că le este greu, mai ales când merg la piață, la cumpărături, sau când urcă în transportul public. Alții ne-au spus că simt nevoia de a vorbi în română și din respect față de localnici. Cursurile sunt gratuite și au loc de două ori pe săptămână.
Olesea a fugit din Odesa în aprilie, când rușii au început să bombardeze masiv cartiere întregi. S-a speriat. A decis că revine acasă doar când se va termina războiul. Încearcă să-și construiască viața de la zero aici. Pentru a-și găsi un loc de muncă, trebuie să cunoască limba română.
OLESEA, refugiată din Odesa: "Chiar și în transport, când mă întreabă dacă ies. Uneori intuiesc ce îmi spun oamenii, dar nu de fiecare dată. Aș vrea să cunosc limba măcar pentru o comunicare simplă."
Deși i se dă greu, femeia spune că dorința de a învăța limba română este mare.
OLESEA, refugiată din Odesa: "Consider că e un semn de respect față de popor, să-i cunoști cultura, limba. Nu am drept scop să învăț româna la perfecție. Cel puțin să mă înțeleg cu oamenii, care m-au primit cu brațele deschise. E un semn de respect."
Iar Elena a fost la a treia lecție de română.
ELENA, refugiată din Donețk: "Chiar în magazin când vin, etichetele cu preț nu îmi sunt clare, sunt în română. Pierd mult timp ca să înțeleg ce scrie."
Femeia vine din Donețk și știe ce înseamnă oroarea războiului. A trecut prin asta în 2014, dar a rămas în regiune. Acum, nu a mai rezistat. În Donețk a avut propriul atelier de croitorie, dar și pe acesta l-a lăsat de dragul păcii.
ELENA, refugiată din Donețk: "Îmi fac griji mari pentru ceea ce se întâmplă acum în regiunea Donețk. Mă strădui să mă ocup cu ceva. Merg la cursurile pentru bucătari, învăț limba română și fac parte din grupul de consiliere psihologică."
Cursurile sunt frecventate de către refugiați de toate vârstele.
STELIANA RUDCO, event manager, Centrul Comunitar 151: "A fost o continuitate logică a inițiativei, pentru că noi ofeream primul ajutor refugiaților: cazare, mâncare, transport. Odată cu liniștirea acestor valuri enorme, a apărut necesitatea de integrare."
Centrul Comunitar 151 este un proiect finanțat de către ONU. Aici, adulții și copiii pot învăța gratuit româna, dacă rămân în Republica Moldova, sau engleza, dacă planifică să plece în alte țări. Pentru mame se organizează ore de sport. Totodată, în centru este disponibilă o dădacă pentru copii.
