Potrivit presei de la București, la ultima procedură de selecție, din 2012, candidații pentru șefia DNA susțineau interviul în fața unei comisii formate din cinci oameni. Acum, singurul examinator va fi ministrul Justiției, Tudorel Toader. Odată ce va avea o candidatură, acesta o va prezenta CSM-ului pentru aviz. Într-o etapă finală, propunerea va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis, care poate să accepte candidatul sau să-l respingă. Până la desemnarea unui nou șef la conducerea DNA, procurorul general al țării, Augustin Lazăr, a delegat-o pe Anca Jurma, fostă consilieră a lui Kovesi, să asigure interimatul. Noul procuror-șef cu siguranță va trebui să se ridice la așteptările întregii lumi sau cel puțin, la rezultatele obținute până acum de DNA, în frunte cu procurorul șef Kovesi. Aceasta din urmă a publicat raportul său de activitate din toți cei cinci ani la șefia DNA, în care se arată că în perioada respectivă, procurorii anticorupție au deschis pentru prima dată dosare penale înalților demnitari. DNA a trimis în judecată 68 de persoane, între care 14 foști și actuali miniștri, 39 deputați, 14 senatori și un membru al Parlamentului European. Dintre aceștia 37 au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție. Printre numele cunoscute care au ajuns în instanţă se numără liderul PSD, Liviu Dragnea, şeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu, fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, sau fostul premier Victor Ponta. Dosarele penale au adus cu ele şi impunerea de sechestre asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor, fiind blocate bunuri şi bani în valoare de 2 miliarde de euro.

De altfel, activitatea DNA a fost admirată atât de poporul român, cât și de Occident și a devenit un model în lupta anticorupție pentru mai multe țări din regiune. După revocarea lui Kovesi, mai mulți susținători ai acesteia s-au adunat pe ploaie, în fața sediul Direcției Naționale Anticorupție. Oamenii au afișat mesajul „Mulțumim, DNA!”.