Image-Description
Pionii lui Putin - Grânele Moldovei, exportate de ruși
Politic 13 noiembrie 2018, 12:50 | 3027

Grupul de companii Trans Oil, controlat de cetățeni ruși, deține monopolul absolut al exportului de cereale din Republica Moldova, de la stocare, la transport intern pe cale ferată și apoi la exportul pe cale maritimă, prin Portul Giurgiuleşti, scrie Newsweek.ro. Portul și infrastructura, căile de acces - inclusiv tronsonul de cale ferată - au fost construite din bani publici. Compania este specializată în producția făinii, a uleiurilor vegetale și stocarea grâului și deține cunoscutul brand moldovenesc Floarea Soarelui SA, principalul producător al uleiului Floris.

În spatele grupului de companii se află influența uriașă a lui Vlad Plahotniuc, un personaj foarte apropiat de către cel care își asumă, la vedere, controlul Trans Oil (este vorba de omul de afaceri Vazha Dzhashi). Mai mult, acesta din urmă este chiar consilier al premierului moldovean, iar mâna lui dreaptă din Trans Oil, Mihail Caraseni, este consilier al președintelui Igor Dodon.

Ruso-americanul moldovean născut în Georgia

Holding-ul Trans Oil este condus de Vazha Dzhashi (sau Vaja Jhashi, după alte transliterări), născut în Georgia (URSS), deținător de cetățenie triplă (rusă, americană și moldovenească). Jhashi este membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc, dar și consilier al premierului Pavel Filip în probleme economice pentru regiunea țărilor arabe. Ruso-americanul moldovean şi-a făcut studiile la New York, apoi la Moscova și Cairo. Vazha Jhashi a fost prim-vicepreședinte al Consiliului de Administrație al băncii Victoriabank, când președinte al Consiliului era Vlad Plahotniuc, dar și acționar la OTIV Prime Holding, companie care îi aparține tot lui Plahotniuc.

Vazha Dzhashi și Vlad Plahotniuc au relații vechi și complexe de afaceri

Potrivit jurnal.md, pe 28 februarie 2015, Plahotniuc și Jhashi au zburat împreună în Kârgâzstan cu un avion al Nobil Air, compania lui Ilan Șor. Au ajuns la miezul nopții în Biskek, unde au stat doar câteva ore, și au revenit împreună la Chișinău. După două săptămâni, președintele Kârgâzstanului, Almazbek Atambaev, a întreprins o vizită-fulger în Moldova, pentru o întrevedere secretă cu Plahotniuc. Scopul oficial al celor două vizite și interesele care stau în spate au rămas învăluite în mister. Conform unor jurnaliști din Kârgâzstan, Plahotniuc și oamenii săi l-ar ajuta pe președintele kârgâz să-și scoată aurul din țară și să-și transfere afacerile în zone off shore.

Adjunctul lui Vazha Jhashi, vicepreședintele Grupului Trans Oil, Mihail Caraseni, este consilierul președintelui Dodon în probleme economice, fiind membru al Consiliului Economic de pe lângă președintele moldovean. Mihail Caraseni este și fratele unui deputat din Partidul Democrat, Demian Caraseni.

În Moldova, din SUA via Elveția

Holding-ul Trans Oil deține 16 silozuri (din 44 existente) pe teritoriul Republicii Moldova, cu o capacitate de circa 500.000 de tone și încă unul în Portul Reni, Ucraina. Trans Oil deține active și în România, achiziționate o dată cu grupul Racova, aflat anterior în proprietatea lui Adrian Porumboiu.

Holding-ul a crescut recent capacitatea de transbordare la Portul Internațional Liber Giurgiulești până la 1.600.000 de tone de produse agricole pe sezon.

Trans Oil a ajuns în Moldova acum 21 de ani, ca SRL și filială a firmei americane Trans Oil LTD. Compania a fost înregistrată în Republica Moldova de Vazha Dzhashi (Rusia), care a fost singurul proprietar până în 2006. Atunci, dreptul de proprietate i-a fost cedat unei societăți anonime, Visions Holding SA, înregistrată la 18 octombrie 2004, la Geneva. Directoarea firmei este Evghenia

Ursu, cetăţeană a Federaţiei Ruse, persoană apropiată lui Dzhashi, iar preşedintele consiliului de administraţie este un anume Gregorio Fazzone. Numele acestora apar în mai multe companii off shore asociate grupului Trans Oil.

Filiera cecenă

Visions Holding SA este proprietară a mai multor companii moldovenești care au în proprietate silozuri (Moldogranum, Kelley Grains, Elevator Kelley Grains, Elevatorul Iargara). Un alt off shore important asociat companiei Trans Oil este Trezeme Limited, și acesta deținător de firme care au în proprietate silozuri (AnenGrain-Group, Flograin, Agrofloris-Nord, UleiNord, Unco-Cereale şi Transbulk Logistics).

Trans Bulk Logistics SRL este proprietarul terminalului cerealier din portul Giurgiuleşti și e administrat de cecenul Azamat Misirbiev, originar din Groznâi, cu cetățenie rusă. Compania este deținută de două companii înregistrate în Cipru: Nelway Limited și Trezeme Limited. Fratele lui Azamat, Arbi Misirbiev, este fondatorul companiei Trans Oil Investments LLC.

Grupul Racova, breșa spre România

Vazha Dzhashi s-a extins și în România, prin intermediul altei societăți anonime, Delta Commodity & Financial

Services SA, condusă de acelaşi Gregorio Fazzone și o anume Olivia Ludwika Chenaud.

Se întâmpla în 2015, prin cumpărarea grupului Racova de la omul de afaceri Adrian Porumboiu, cu toate silozurile, fabricile de ulei și drepturile de arendă a terenurilor. Prețul oficial al tranzacției nu a fost dezvăluit, însă presa din România l-a estimat la 150–180 de milioane de dolari. Problemele au apărut instant. „Sunt neplăcut surprins să aflu că mulți dintre proprietarii de terenuri, în noile condiții, nu și-au primit drepturile ce li se cuveneau prin contract, iar din cauza inerţiei acest lucru mi se reproşează mie“, a declarat recent Adrian Porumboiu, citat de economica.net.

Omul de afaceri român a ajuns să vândă după ce, în martie 2015, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a sancționat firmele lui Porumboiu pentru o serie de nereguli depistate la un control al Curții Europene de Conturi la fermele sale de animale.

Porumboiu: „Nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%“

Delta Commodity and Financial Services (DCFS) este o societate anonimă deschisă în 2008 la Geneva, cu scopul de a administra grupul de firme Trans Oil.

DCFS a devenit acționarul majoritar al firmelor care dețineau o fabrică de ulei și silozurile, dar și terenuri arendate de circa 40.000 de hectare.

Societatea elvețiană şi-a asumat obligaţia să plătească, în circa patru luni, cel puţin 75% din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu, dar în primul rând pe cele ale firmelor cu care rămânea omul de afaceri român în urma tranzacției. Documentul de vânzare-cumpărare nu indică, însă, suma datoriilor. Adrian Porumboiu spune că reprezentații Delta Commodity nu și-au respectat obligațiile din contract și i-a dat în judecată în 2016: „Eu mi-am respectat cu strictețe tot din contract, ei nu au făcut absolut nimic, nici măcar 5%“.

DCFS l-a avut ca garant în tranzacție pe Vazha Dzhashi.

Apare intermediarul din Emirate

În 2016, Delta Commodity a vândut aproape tot către o firmă înregistrată în Emiratele Arabe – Babylon Overseas. Compania a fost fondată cu aproape patru luni înainte de tranzacție în regiunea Sharjah (Emiratele Arabe Unite), un paradis fiscal opac. Fondatorul companiei este moldoveanul Ghenadie Ostrovețchi, care are legătură cu grupul Trans Oil din Republica Moldova: acesta a fost asociat în fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, iar soția lui, Stela Ostrovețchi, este directoarea acestei întreprinderi care face parte din grupul Trans Oil. În martie 2017, Ghenadie Ostrovețchi a fost înlocuit de un anume Muhammad Imran Abbasi.

Potrivit lui Valeriu Cojocaru, director Comcereal, Abbasi ar fi un partener de afaceri al lui Vazha Dzhashi.

În aprilie a.c., Porumboiu declara că firma Babylon Overseas nu ar exista, motiv pentru care ar fi reziliat contractele cu Delta Comodity.

După tranzacția din România, Dzhashi a făcut o altă inginerie financiară. Printr-o firmă înregistrată în Luxemburg, Trans Oil Enterprise Holding, a cumpărat o parte din datoriile înregistrate de firmele lui Porumboiu. Ca să facă asta, firma luxemburgheză a luat mai multe împrumuturi de milioane de euro de la firme înregistrate în paradisuri fiscale.

De exemplu, în octombrie 2015, Trans Oil Enterprise Holding a primit, cu titlu de împrumut, suma de 30 de milioane de dolari de la Palanca Limited, off shore înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Din acești bani, a cumpărat de la Banca Comercială Română o creanță de aproximativ 45 de milioane de dolari, cu 25 de milioane de dolari.

Silozuri de bani

Activele deținute de Trans Oil în Moldova au întreținut, practic, holding-ul. De exemplu, în urma gajărilor succesive ale silozului de la Ceadâr-Lunga, grupul de firme Trans Oil a obținut, între 2007 și până în prezent, credite în valoare de 60 de milioane de dolari, 26 de milioane de euro și 40 de milioane de lei moldovenești (opt milioane de lei românești). În urma gajării silozului de la Iargara, Trans-Oil a obținut credite în valoare de 50,5 milioane de dolari, în perioada 2007–2012. O parte din această sumă, 20 de milioane de dolari, a fost contractată și restituită în aceeași zi către fondul de investiții – Deutsche Investitions (DEG), la 3 decembrie 2012.

Aceste împrumuturi apar exact în momentul în care Bursa de Valori a Republicii Moldova a înregistrat vânzări de acțiuni ale Silozului Iargara către Ceba Grup SRL, exponent al Trans Oil. În cazul silozului de la Căuşeni, Trans Oil a contractat, în 2014, un credit de 25 de milioane de dolari din partea BERD.

Trans Oil, monopol pe portul Giurgiulești

Este imposibil să treci de Trans Oil în Portul Giurgiulești, așa că accesul la piața din România se poate face numai terestru, cu ajutorul camioanelor, ceea ce implică costuri extrem de mari, iar cantitățile de cereale sunt mici și procedurile anevoioase.

Unul dintre exportatorii de cerereale, Vasile Gajiu, spune că piaţa UE, mult mai sigură, este blocată pentru majoritatea exportatorilor de cereale din Republica Moldova. „Puterea favorizează de ani buni Trans Oil. Mai întâi, acest sprijin s-a manifestat prin acordarea de vagoane pentru transportarea cerealelor. Pentru a evita aceste piedici pe viitor, am cumpărat maşini cu care transportăm cereale la Reni şi Galaţi, deoarece Portul Giurgiuleşti este controlat de Trans Oil. Suntem obligaţi să mergem la Reni şi Galaţi, cu maşinile, ceea ce este costisitor. Cea mai bună cale de export de cereale este cea maritimă, statul trebuie să creeze condiţii egale pentru toţi exportatorii. Dacă nu ar exista monopol, preţul la grâu ar fi mai mare, de aceea această companie (Trans Oil – n.r.) se străduieşte să controleze piaţa din Moldova, pentru a păstra preţurile mici“, a afirmat Gajiu pentru o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice de la Chișinău.

Articol conceput pentru proiectul „Agenți ruși: RO-MD“, realizat de către Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (București) și Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova (Chișinău).

Opinia ta contează. Comentează!