Investigarea unei astfel de infracțiuni intră în competența parchetului federal numai dacă există suspiciuni de implicare a serviciilor speciale ale unui alt stat.

Ministerul German de Externe și Oficiul Cancelarului Federal au subliniat anterior lipsa de informații care să confirme implicarea Rusiei în uciderea lui Hangosvili. Dar acum, Procuratura Generală Germană pleacă de la faptul că crima putea fi ordonată de statul sau organele de stat din Republica Cecenă, scrie Süddeutsche Zeitung.

”Tragatorul de la Berlin”, cunoscut sub numele de „Vadim Sokolov”, se află în arestul preventiv al politiei de la Berlin și refuza sa vorbeasca. În urma unei anchete comune, The Insider, Bellingcat și Der Spiegel au aflat numele real al asasinului și au găsit, de asemenea, noi dovezi că acesta are legaturi cu autoritățile ruse.

Potrivit jurnaliștilor, „Vadim Sokolov” este de fapt Vadim Nikolaevici Krasikov (născut la 10.08.1965). Până în 2015, acesta s-a aflat in urmarirea federala în Rusia pentru o crimă comisa în circumstanțe similare cu asasinatul de la Berlin.

Astfel, pe 19 iunie 2013, Albert Nazranov, proprietarul unui restaurant și al unui lanț de magazine din Nalcik, în Kabardino-Balkaria, a fost împușcat mortal lângă casa sa din Moscova. Asasinul era un biciclist cu șapcă și rucsac (la fel ca in cazul lui Hangosvili). Nazranov, care fusese deja ținta unui atentat cu 8 luni înainte, l-a împins pe bărbat de pe bicicletă și a încercat să scape. Ucigașul l-a împușcat de patru ori în cap și o data în corp. Toata scena a fost filmata de o camera de supraveghere.

La sfârșitul lunii ianuarie 2014, Vadim Krasikov a fost da in urmarire federala în Rusia și în baza de date a Interpolului. De altfel, fotografia din arhiva Interpol i-a ajutat pe jurnaliști să stabilească că Sokolov și Krasikov sunt una si aceeasi persoană. Între tmp, Krasikov a fost sters din baza de date Interpol.

Iar pe 26 iunie 2015, Krasikov a fost șters si de pe lista urmaritilor federali din Rusia, fara ca acesta sa fi fost arestat sau judecat.

În ciuda cererii Germaniei, Rusia nu a furnizat nicio informație despre Krasikov, deși autoritățile ruse au la dispoziție imagini și amprentele suspectului, acestea fiind suficiente pentru a determina rapid identitatea criminalului.

Anchetatorii germani suspectează că agențiile de informații ruse l-au găsit pe Krasikov și l-au recrutat pentru ”nevoile” statului rus. În acest scop a fost creata o identitate fictivă – Vadim Sokolov. Un alt indiciu al posibilei implicări a statului rus în crima de la Berlin este numărul de fax descoperit de anchetatorii germani. „Vadim Sokolov” a intrat în UE prin Paris, solicitând o viză Schengen la consulatul francez. În acest caz, a fost utilizat un număr de fax apartinand unei companii care în trecut a cooperat cu Ministerul Apărării al Federației Ruse.

Cererea de viza a lui Vadim Sokolov indica, de asemenea, și pe angajatorul său: ”ZAO Rust”. În realitate, potrivit registrului persoanelor juridice, compania se află în proces de reorganizare. Pașaportul, în baza căruia Sokolov a intrat în Uniunea Europeană, era unul fals: el nu apare în nicio bază de date ruseasca, nu exista persoană cu acest nume, prenume și data nașterii. În ciuda acestui fapt, Sokolov a reusit sa treca frontiera rusa. Există doar două explicații posibile: fie polițiștii rusi de frontieră aveau ordin sa-i permita plecarea in calitate de agent de informații, fie, la data plecării, 31 iulie, Sokolov era încă în baza de date și a fost ulterior stres din ea.

Potrivit anchetatorilor din cazul Hangosvili, totul vorbește în favoarea unei suspiciuni de asainat contractat de stat. Ancheta efectuată până în prezent nu a dezvăluit nicio dovadă a unui alt motiv cum ar fi legături cu lume ainterlopa, ucidere săvârșită pe filiera islamista, din răzbunare, din dușmănie de familie sau alta, scrie Süddeutsche Zeitung.

Dacă la finalul anchetei, Parchetul General German va acuza oficial Rusia de crimă, acest lucru ar putea duce la un nou conflict diplomatic intre cele doua tari.