Ședința de la Curtea Supremă de Justiție a avut loc fără citarea și prezența părților. Rezultatul examinării arată că recursurile depuse de avocații lui Platon și de cel al fiilor săi au fost respinse ca „vădit neîntemeiate”, iar cel al apărătoarei mamei afaceristului - ca „inadmisibil”. Motivarea integrală va fi publicată pe 14 decembrie. Recurs din numele lui Platon a depus avocatul Eduard Rudenco, care afirmă că în document a punctat mai multe abateri admise în cadrul instanțelor.

Avocatul a declarat că urmează să decidă dacă va fi depus un recurs în anulare, o cale de atac în cazul hotărârilor definitive. Cert este însă că va fi depusă o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a punctat Rudenco.

La scurt timp de la reținere, Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat că pașaportul lui Veaceslav Platon, în care avea numele de familie al fostei soții - Kobalev, e un fals. Astfel, pe 29 august 2016 — peste o lună de la arest, afaceristul moldovean a fost predat autorităților de la Chișinău.

Anterior, Vladimir Plahotniuc a respins acuzațiile lui Platon. RISE Moldova mai scrie că, de-a lungul anilor, Veaceslav Platon a fost conectat la mai multe bănci din Republica Moldova. La unele a avut acțiuni, iar pe altele le-a controlat din umbră.

Avocații lui Platon le-au spus jurnaliștilor de la RISE că, la scurt timp de la extrădare, au fost informați atât de Procuratura Generală de la Kiev, cât și de către Serviciul ucrainean de Securitate că ei nu dispun de acte sau informații care să confirme că Platon a fost extrădat. Într-un interviu pentru aceeași publicație, afaceristul a declarat că, pentru aducerea lui în Moldova, au fost plătite trei milioane de dolari. Iar în aprilie 2017, la opt luni de la extrădare, judecătorii moldoveni l-au găsit vinovat de escrocherie și spălare de bani și l-au condamnat la 18 ani de pușcărie.

Potrivit unui răspuns oferit de Banca Națională a Moldovei, creditele luate din BEM încă nu au fost restituite, scrie RISE. Precizăm că dosarul pentru care Platon a fost condamnat la 18 ani a fost bazat, în mare parte, pe declarațiile lui Ilan Șor. Acesta a spus că, în 2014, când era la cârma Băncii de Economii, Platon l-ar fi convins prin înșelăciune să ia prin intermediul firmelor sale trei împrumuturi în sumă de 48 de milioane de euro.