Al doilea și cel mai mare val de deportări din Basarabia a avut loc în perioada 6 - 9 iulie 1949
Social 6 iulie 2022, 17:35 | 744

Victimele regimului stalinist, care mai sunt în viață, îi pomenesc astăzi pe părinții sau pe bunicii scoși din casă, în 1949, și duși în regiunile îndepărtate ale Uniunii Sovietice. Acum 73 de ani, s-a mai făcut un act de rusificare a românilor - 36 de mii de basarabeni s-au pomenit în coșmarul sovietic. Turnați de activiști localnici, oamenii au fost ridicați la miezul nopții și încărcați în vagoane. Cu fotografiile celor dragi și cu amintiri amare, urmașii basarabenilor deportați au venit la monumentul „Trenul Durerii” din Chișinău.

PAVEL FRIȘCU, deportat în 1949: "Acesta e Filaret, iar acesta sunt eu, Pavel. Suntem trei frați și doar noi am rămas. De sus nu-i nimeni. Doar noi trei am rămas."

Frații Frișcu din satul Cotiujeni, raionul Briceni, au fost deportați în Tomsk împreună cu toată familia. Erau doar niște copii, dar nu au scăpat de ruși.

PAVEL FRIȘCU, deportat în 1949: "Noaptea ne-au dus. La ora 1 au bătut în ușă și ne-au spus să ne pregătim, că suntem arestați."

Au stat în Siberia timp de 18 ani. Părinții lor au tăiat pădure și au murit devreme din cauza condițiilor precare de viață.

FILARET FRIȘCU, deportat în 1949: "Să te ferească Dumnezeu, să nu știe nimeni. La școală nu am avut nume, doar poreclă - moldovean. Toți am fost dușmani ai poporului, cum spuneau rușii."

Istorii cutremurătoare de acest fel le-au trăit zeci de mii de familii, considerate de drept ”elemente periculoase pentru regim”.

Victimele deportărilor staliniste au fost comemorate la monumentul „Trenul Durerii” din Scuarul Gării Chișinău. Printre cei veniți să depună flori au fost și reprezentanții puterii.

NATALIA GAVRILIȚA, prim-ministrul Republicii Moldova: "Este foarte important să ținem minte despre aceste evenimente și să tragem lecțiile istoriei. Să ne asigurăm că niciun regim nu reușește să doboare rezistența poporului nostru."

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "Eu nu am avut rude care au fost ridicate, dar știu în sat la mine gospodari care au pătimit. Descendenții lor le poartă memoria și noi asta trebuie să facem: să le vorbim copiilor noștri și tuturor."

În jurul monumentului, autoritățile au instalat panouri cu mai multe QR-coduri. După ce sunt scanate, în telefonul utilizatorului se deschide așa-numita „Carte a memoriei”, cu listele victimelor deportărilor.

IGOR CAȘU, directorul Agenției Naționale a Arhivelor: "Consecințele acestei deportări au fost de durată pentru că deși în anii 1960 în Moldova au revenit aproape 80 la sută din cei deportați în 1941, 1949 și 1951, acești oameni nu au putut niciodată să revină în localitățile lor de baștină.Pentru că proprietățile lor au fost luate de elitele locale, de milițieni, președinți de colhoz."

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Cei care nu învață istoria, rămân fără geografie. Cei care își pierd memoria rămân fără identitate. Memoria e patrimoniul neamului nostru și trebuie să ne îngrijim de ea."

VALENTINA STURZA, Asociația Foștilor Deportați și Deținuți Politici: "În asociația noastră sunt acum la evidență 6800 de persoane, cu 700 mai puține decât anul trecut. Din zi în zi rămânem tot mai puțini."

Deportarea din 1949 a fost cea mai amplă strămutare forțată a românilor din estul Moldovei în Siberia. În total, au fost deportate 35 de mii 796 de persoane. Potrivit istoricilor, prin această acţiune de genocid, regimul stalinist şi-a afişat cu brutalitate toată ostilitatea faţă de ceea ce înseamnă viaţă liberă, muncă cinstită, demnitate umană și identitate naţională. Operaţiunea a fost denumită conspirativ „IUG”, adică „Sud”, și s-a făcut în urma unei hotărâri cu privire la deportarea țăranilor înstăriți, marilor comercianţi, dar și oameni considerați complici ai agenților străini. Decizia specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”. Totuși, majoritatea celor deportați au supraviețuit și au revenit acasă după 1953, după moartea lui Stalin, însă ei niciodată nu și-au mai recăpătat locul pe care îl aveau în societate.

Opinia ta contează. Comentează!
Din aceeaşi categorie