La colectarea datelor privind transparența instituțiilor publice din Republica Moldova s-a ținut cont de standardele și bunele practici internaționale, iar transparența a fost măsurată din trei perspective: calitatea cadrului legislativ, acțiunile autorităților în asigurarea transparenței și deschiderea lor față de solicitările de informații.

DAWID SZEŚCIŁO, doctor habilitat, autor al raportului Freedom House: "Sunt anumite deficiențe semnificative în cadrul legislativ actual. Aceste deficiențe țin de cinci chestiuni pricipale. În primul rând, este vorba de domeniul de aplicare instituțional."

Alte deficiențe din cadrul legislativ privind asigurarea transparenței țin de lipsa unor reguli clare privind accesarea informațiilor; un mecanism defectuos de aplicare a sancțiunilor și o armonizare slabă cu noul Cod administrativ. În ceea ce privește modul în care reacționează autoritățile și cât de cooperante sunt acestea în oferirea informațiilor publice, Freedom House a organizat un experiment. Mai exact, Asociația Obștească ”Juriștii pentru Drepturile Omului” a expediat solicitări standard de informații la 50 de instituții publice în care a întrebat despre salariile angajaților, sporuriule salariale și premiile pe care le primesc aceștia, precum și date despre achizițiile publice și subvențiile acordate. În rezultat, doar opt instituții au acumulat peste 50% din punctajul maxim.

Au fost însă și instituții care nu au dat curs solicitărilor din informații. Printre acestea: Ministerul Educației, Ministerul Sănătății, Procuratura Generală și cinci consilii raionale. În cele mai frecvente cazuri de refuz în prezentarea informațiilor de interes public, instituțiile invocă datele cu caracter personal. Au fost însă și cazuri când anumite instituții au invocat că solicitantul de informații nu a argumentat suficient importanța obținerii anumitor date sau nu ar fi garantat nedivulgarea datelor cu caracter personal. Astfel, Republica Moldova a obținut un scor total, la capitolul transparență, de 46 de puncte din 100 posibile.