Republica Moldova va primi 87 de milioane de euro de la UE pentru combaterea COVID
Comisia Europeană a aprobat un ajutor financiar de peste 15,6 miliarde de euro pentru sprijinirea eforturilor ţărilor partenere în combaterea pandemiei de coronavirus. Din această sumă, mai mult de 12 miliarde vor fi alocate pentru a face faţă consecinţelor economice şi sociale provocate de COVID-19. Astfel, se va acorda sprijin bugetar direct pentru dezvoltarea socio-economică şi reducerea sărăciei, precum şi pentru protejarea salariaților în timpul crizei.
Din cele 15,6 miliarde de euro, Uniunea Europeană a alocat peste trei miliarde țărilor vizate de politica de vecinătate, dintre care - 2,1 miliarde statelor din Parteneriatul Sudic, care include Orientul Mijlociu și nordul Africii, 962 de milioane - țărilor din Parteneriatul Estic, din care face parte și Republica Moldova, și alte 800 de milioane de euro - pentru Balcanii de Vest și Turcia. Politologul Dionis Cenușa notează într-o analiză că Uniunea Europeană reprezintă un ajutor important pentru Republica Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic, dar câteva aspecte privind distribuția banilor pe țări merită atenție.
DIONIS CENUȘA, politiolog/Sursa: www.ipn.md
Țările din Parteneriatul Estic, precum Ucraina, Georgia și Moldova, au primit mai mult decât Belarus și Azerbaidjan. Al doilea moment interesant ține de faptul că o țară neasociată, dar cu un parteneriat aprofundat cu UE – Armenia – primește cu cinci milioane de euro mai mult decât Moldova. Nu în ultimul rând, Ucraina, cu o populație de zece ori mai mare decât Georgia, primește practic același volum de ajutor, iar Moldovei îi revine de două ori mai puțin decât Georgiei.
Dioniș Cenușa admite că la repartizarea banilor n-ar fi contat doar aspectele epidemiologice, ci și cele economice sau politice, inclusiv - cum este evaluată guvernarea, relația guvernării cu opoziția etc. Într-un comunicat remis de Comisia Europeană se arată care este logica distribuirii banilor.
COMUNICATUL COMISIEI EUROPENE/Sursa: www.ec.europa.eu
Logica distribuirii corespunde nevoilor țărilor noastre partenere, dar va ține seama și de valoarea adăugată, de eficiența și de complementaritatea resurselor UE cu intervențiile altor părți interesate din Europa și din afara Europei. Contribuția UE la răspunsul umanitar de urgență va fi alocată pe baza nevoilor de pe teren și se va acorda prioritate grupurilor celor mai vulnerabile.
În comunicat se mai arată că ”distribuirea resurselor Uniunii Europene nu ar trebui să fie izolată de contribuțiile statelor membre la abordarea impactului crizei în țările partenere”.
