Proiectul privind limba română în Constituție NU mai poate fi discutat în Parlament; Motivul pentru care PD a boicotat votul
Proiectul de lege privind substituirea în Constituție a sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” nu mai poate fi supus dezbaterilor în Parlament. Mâine expiră termenul în care inițiativa PLDM mai putea fi discutată în plen.
Asta deși inițiativa a fost avizată de Curtea Constituțională și aprobată de Guvern încă acum un an.
Fracțiunea PLDM a propus ca proiectul să fie inclus pe agenda ședinței de astăzi. Propunerea însă a acumulat doar 21 de voturi, ale deputaților PLDM, PL și PPEM. Liberal-democrații au părăsit ședința în semn de protest.
De cealaltă parte, președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a insistat că colegii săi nu au participat la vot. Motivul - lipsa raportului Comisiei Juridice pe marginea proiectului.
„Mâine expiră termenul când proiectul mai poate fi discutat și votat de Parlament. Constat că cei care cu atâta fast doreau să includă în Constituție integrarea europeană au uitat un singur lucru, că azi toate țările din UE nu recunosc că în RM se vorbește limba moldovenească. Asta ar fi un pas important în procesul de integrare europeană. PLDM solicită și insistă să fie supus votului. Argumentele că nu există raportul Comisie Juridice nu țin. Personal am insistat să fie inclus proiectul pe agenda Comisiei, dar nu a trecut. Pe de altă parte, în cazul proiectului cu trupele de carabinieri, dimineața, a avut loc ședința comisiei, iar apoi a fost adoptat în două lecturi”, a declarat liderul fracțiunii PLDM, Tudor Deliu.
Propunerea liberal-democratului a provocat dezbateri în plenul Parlamentului.
„Dacă așa de mult vorbiți despre valorile europene, ele prevăd că denumirea limbilor este voința suverană a popoarelor. Susțineți ideea noastră de a întreba cetățenii la Referendum”, a propus socialistul Vlad Bătrâncea.
„Acest proiect va trece când în Parlament se va vorbi doar într-o limbă. Dar atât timp cât deputații vorbesc în rusă și țin cu Rusia, atât timp vom avea această problemă. Păcat că PD este un partid care se așează în două șolduri”, a spus liderul PL Mihai Ghimpu.
„Care este problema cea mai gravă cu care se confruntă RM? Problema este că RM este un stat capturat. Cunoaștem că instituțiile sunt capturate, inclusiv de află Curtea Constituțională. Ne pare rău că unii încearcă să se bazeze pe opinia CC care îndeplinește indicații”, a intervenit comunista Inna Șupac.
„Am un îndemn. Am început ședința cu stânga. Începem cu un subiect, apoi ne trezim cu altul. Este clar că acest proiect nu poate fi supus votului din punct de vedere procedural”, a declarat deputatul PD Marian Lupu.
Deputații din grupul PPEM au avut o altă părere decât partenerii de coaliție.
„Ținând cont de sensibilitatea acestui subiect, cred că ar fi corect să-l supunem votului”, a spus vicespeakerul Valeriu Ghilețchi care, în lispa lui Candu, a condus ședința de astăzi.
„Limba română este limba care ne-a definit pe mulți dintre noi. Statul român este statul prieten al RM care acordă suport necondiționat cetățenilor care au în sânge românismul. PPEM consideră că susținerea acestui proiect ne va defini în continuare. Limba română ne va face mult mai uniți”, a spus și Ștefan Creangă.
Propunerea PLDM a acumulat doar 21 de voturi, număr insuficient pentru ca proiectul cu privire la modificarea Constituției să fie inclus pe agenda de astăzi.
„Nu pot înțelege poziția celor care spun că e un subiect minuscul. Ce poate fi mai important decât limba pe care o vorbești? Cum să duci la referendum un adevăr științific? E ridicol. În semn de protest, fracțiunea PLDM va părăsi ședința, lăsând în sală pro-moldovenii și pro-moscoviții”, a menționat Tudor Deliu.
„În această sală, 64 de deputați au cetățenie română. Voi scrie domnului Iohannis să vă retragă cetățenia. Rușine”, a spus și Maria Ciobanu.
De cealaltă parte, Dumitru Diacov a insistat că deputații PD nu au participat la vot.
„Domnul președinte al ședinței nu a procedat corect. PD nu a participat la vot din considerente procedurale. Modificarea Constituției se pune în discuție când este raportul comisiei de bază. Declarațiile aprinse pe acest subiect le înțeleg: unii leșină când aud de română, alții când aud de moldovenească. Parlamentul va vota limba română când alegătorii vor delega un Parlament care să fie în stare să voteze acest lucru”, a menționat Diacov.
„Am mai făcut asemenea excepții”, s-a apărat Ghilețchi.
Proiectul semnat de liberal-democraţi a fost avizat de Curtea Constituțională încă acum un an și aprobat de Guvern în decembrie 2017. Asta după ce, încă în 2013, magistraţii constituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme.
