Pe 31 ianuarie a intrat în vigoare Brexitul. Odată cu acest pas, Marea Britanie a început tranziţia post-Brexit care se încheie pe 31 decembrie 2020. Anglia a trebuit să respecte acquis-ul european, inclusiv Politica Comercială a Uniunii Europene. Pe durata perioadei de tranziție, Marea Britanie nu participat la mecanismul decizional și a mai fost reprezentată în instituțiile UE.

MICHAEL GOVE ministrul de cabinet britanic: "Prim-ministrul a fost clar. În țara asta vom păstra standarde înalte și vom rămâne o țară suverană. Vrem să avem control asupra legilor, regulamentului nostru și a modului în care acționăm."

La mijlocul primăverii, Statele Unite au fost zguduite de proteste de o amploare fără precedent în ultimii ani, care au pornit de la cazul lui George Floyd, un afro-american care a murit în timp ce era în custodia poliței din Minneapolis. Incidentul a avut loc la 25 mai, în fața unui magazin, iar filmările apărute în spațiul public îl arată pe un polițist alb, ținându-și genunchiul pe gâtul victimei.

Polițistul în vârstă de 44 de ani a fost arestat și acuzat de omor. Însă reacția oamenilor a fost mult mai amplă decât în cazurile similare din trecut – nu doar în SUA, ci în lumea întreagă. În nenumărate orașe pe toate continentele, sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a demonstra împotriva rasismului generalizat și a violenței poliției.

Pe 31 mai, NASA și SpaceX au lansat cu succes o capsulă cu doi astronauți americani la bord către Staţia Spaţială Internaţională, aceasta fiind prima misiune în cosmos cu echipaj uman, care pleacă de pe teritoriul Statelor Unite, după o pauză de nouă ani.

A fost o misiune istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk. A fost de asemenea, pentru prima oară când NASA a trimis în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private.

Tot în acest an, SpaceX a lansat în total 60 de sateliți pentru a-i adăuga la constelația care orbitează în jurul planetei. Atunci când va fi completă, SpaceX va putea oferi internet către clienți din zonele în care tradițional nu poate ajunge internet de mare viteză din lipsa acoperirii.

August debutează cu o situație controversată în Belarus. Zeci de mii de manifestanţi au denunțat regimul preşedintelui Alexandr Lukaşenko și au ieşit pe străzile din Minsk la apelul opoziţiei. Oamenii s-au adunat în semn de protest față de rezultatele publicate de Comisia Electorală Centrală, după alegerile prezidențiale din 9 august. Protestatarii spun că alegerile au fost fraudate.

Acesta a fost doar începutul unor proteste care încă au loc în fiecare duminică în Belarus. Poliția a făcut tot posibilul pentru a descuraja protestatarii.

În toată această perioadă tumultoasă, mai mulți jurnaliști au fost arestați, iar poliția a făcut rețineri violente ale manifestanților. Pentru dispersarea protestatarilor au fost folosite grenade flash și tunuri de apă. Oamenii au fost bătuți cu bastoane de către persoane neidentificate.

Uniunea Europeană a declarat că alegerile nu au fost „nici libere, nici corecte” și a avertizat că ar putea impune sancțiuni împotriva celor responsabili de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Susținut de Moscova, Lukașenko refuză să părăsească puterea.

În Caucaz, Armenia și Azerbaidjan s-au atacat reciproc în cea mai gravă escaladare a conflictului de la armistițiul din 1994 care a pus capăt războiului pentru Nagorno-Karabah. Ciocnirile militare au rădăcini care se întind până la zilele în declin ale Uniunii Sovietice.

Locuitoare: "Am vrea ca nepoții noștri să copilărească în vremuri de pace, nu în ceea ce avem acum. Acesta este al treilea război și este înfiorător. Deși nu este război, ci este terorism."

Forțele armene şi cele azere au luptat de la sfârşitul lunii septembrie pentru controlul asupra Nagorno-Karabah. Conflictul s-a soldat cu cel puţin 1.300 de morţi din 27 septembrie, potrivit unor bilanţuri parţiale. Azerbaidjanul nu a anunţat niciodată pierderi militare.

În noaptea de 9 noiembrie, Azerbaidjanul şi Armenia au semnat sub egida Rusiei un acord pentru a pune capăt ostilităţilor. Documentul prevede inclusiv introducerea trupelor rusești de menținere a păcii. În urma anunțului, în centrul Erevanului au izbucnit proteste de amploare, iar manifestanții au pătruns în clădirea guvernului.

Pe 16 octombrie, în Franța, un profesor a fost găsit decapitat în apropiere de un colegiu dintr-o suburbie a Parisului, iar la scurt timp după aceea un bărbat care avea un cuțit în mână și avea o atitudine agresivă a fost împușcat mortal de forțele de ordine. Incidentul a fost anchetat ca fiind de natură teroristă.

EMMANUEL MACRON președintele Franței: "Întreaga națiune este de partea victimelor pentru ca religia să poată fi în continuare exercitată în libertate în țara noastră."

La câteva zile distanță, mii de persoane au participat la manifestații ce au avut loc în Franța cu rolul de a arătat sprijinul pentru Samuel Paty, profesorul ce a fost decapitat după ce a arătat elevilor caricaturi cu Profetul Mohamed într-o lecție despre Charlie Hebdo și evenimentele tragice din 2015.

Două săptămâni mai târziu, cel puțin trei persoane au murit și altele au fost rănite în urma unui atac cu cuțitul petrecut lângă o biserică din orașul francez Nisa. Franța a ridicat atunci alerta de terorism la cel mai înalt nivel pe întreg teritoriul său în urma atacului.

Actele de terorism continuă pe data de 2 noiembrie, de data aceasta în Viena, unde patru oameni au murit și 15 au fost împușcați în urma unui atac considerat islamist. Centrul orașului a intrat sub asediu după ce alarma a fost dată în jurul orei opt seara. Atacatorul a fost filmat cu o armă Kalashnikov în mână, aflându-se într-o zonă aglomerată, plină de cafenele și restaurante.

Posturile TV din Austria au publicat imagini cu momentul în care un trecător este împușcat pe stradă de unul dintre teroriști. Imaginile au un puternic impact emoțional.

Poliția a ajuns la fața locului și a ripostat, anihilându-l pe atacatorul în vârstă de 20 de ani, care avea la activ o condamnare pentru implicare într-o organizație teroristă.

Pe 3 noiembrie, în Statele Unite începeau alegerile prezidențiale, într-un proces electoral care avea să devină extrem de controversat, atât înainte cât și după anunțarea rezultatelor.

La cinci zile în care oamenii și-au depus voturile, Donald Trump se agăța de justiție, în speranța că poate evita inevitabilul - să recunoască faptul că a pierdut alegerile în fața rivalului său Joe Biden. Liderul de la Casa Albă a continuat tirada acuzațiilor pe Twitter: alegeri fraudate, orașele unde a pierdut sunt conduse de corupți sau democrații sunt hoți.

JOE BIDEN președintele ales al SUA: "Nu văd nicio nevoie pentru măsuri legale. Măsurile legale pe care le folosește el (n.r. Trump) sunt în desfășurare, dar până acum nu există nicio evidență care să susțină afirmațiile făcute de președintele Trump sau de secretarul de stat Pompeo."

La mai mult de zece zile de la alegerile prezidenţiale, CNN, NBC, ABC şi CBS anunţă că numărarea voturilor s-a finalizat în toate cele 50 de state federale. Astfel, Joe Biden câştigă cu 306 electori, iar Trump pierde cu 232.

Zeci de mii de americani au ieșit în stradă, după ce marile rețele de televiziune au anunțat victoria lui Joe Biden. Unii ca să se bucure, alții ca să-și verse necazul.