Curtea menționează că judecătorii pot fi cercetați doar pentru fapte care nu țin de funcția lor de magistrați, dar și atunci urmărirea penală poate fi începută numai cu acordul în prealabil al Curții. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, afirmă că pronunțarea hotărârii a avut loc cu foarte multă întârziere - la șapte luni de la solicitare și la peste trei luni de la un aviz al Comisiei de la Veneția.

Potrivit lui Vladislav Gribincea, opinia Comisiei de la Veneția este mult mai explicită în acest sens și că nu este clar dacă prin această hotărâre a Curții Constituționale, de fapt, se face imposibilă investigarea foștilor judecători ai Curții Constituționale care în luna iunie 2019 a adoptat un set de hotărâri.

Comisia de la Veneția spune că judecătorii Curții Constituționale pot răspunde inclusiv penal pentru fapte comise cu intenție, a adăugat juristul. Gribincea s-a referit și la faptul că Înalta Curte a folosit altă formulare în hotărârea sa decât cea a Comisiei de la Veneția. „Îngustarea interpretării hotărârii Comisiei de la Veneția nu mă lasă optimist”, a subliniat el. L-am întrebat pe președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, dacă prin hotărârea emisă se are în vedere că judecătorii Curții Constituționale nu pot răspunde pentru ceea ce s-a întâmplat în luna iunie trecut. Țurcan ne-a spus că s-a făcut doar o interpretare a unui articol din Constituție.

Reprezentantul Procuraturii Generale, Maria Vieru, ne-a spus că urmărirea penală în dosarul uzurpării puterii în stat continuă și nu au apărut alte aspecte noi în acest caz.