„Reforma politică în Republica Moldova presupune optimizarea Parlamentului și Guvernului, transmiterea reală a controlului asupra Parlamentului în mâinile poporului, identificarea pârghiilor prin care cetățenii să-i poată sancționa pe cei care nu-și fac treaba în timpul mandatului”, motiva în toamnă oligarhul Vladimir Plahotniuc iniţiativa formaţiunii sale care nu avea nici un efect politic imediat, după 24 februarie. Deşi l-a criticat iniţial pe „şeful său” pentru referendum, Igor Dodon a promulgat această iniţiativă care avantajează net PDM-ul şi nu a profitat de cele 14 zile pe care le-ar fi avut la dispoziţie pentru examinarea acestei iniţiative.

„Suntem martorii unor inițiative repetate din partea partidului de guvernământ de a încărca suplimentar agenda alegerilor cu subiecte de referendum consultativ, care nu are niciun efect juridic. Organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile parlamentare, care are la bază certitudinea unei prezențe sporite, este de natură să îngrădească dreptul alegătorilor de a participa liber în cadrul unui scrutin anume”, se arată într-o analiză a „Promo-Lex”.

Contactat de Jurnaliştii.ro, sociologul Nicolae Ţîbrigan este de părere că referendumul consultativ organizat de oligarhul Vladimir Plahotniuc simultan cu alegerile parlamentare din 24 februarie are rolul de îngreuna procesul de votare în diaspora unde este principalul bazin electoral al forţelor pro-europene, Blocul ACUM.

„Pentru a debusola și mai mult electoratul, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, a inițiat desfășurarea unui referendum consultativ în aceeași zi cu scrutinul. Dacă inițial experții preconizau că era vorba doar de o altă manevră electorală de mobilizare a susținătorilor, se pare că referendumul va îngreuna și mai mult procesul de votare, mai ales în secțiile de vot din afara țării (alegătorii vor primi patru bultine de vot). Se pare că și de această dată cetățenii moldoveni din diaspora vor fi nevoiți să stea ore în șir la cozile din fața secțiilor, unii dintre ei neavând ocazia să voteze în urma verdictului Curții Constituționale din 29 ianuarie potrivit căruia peste hotare se poate vota doar cu pașaport valabil”, a declarat Nicolae Ţîbrigan, pentru Jurnaliştii.ro.

Potrivit acestuia, opoziția estimează că numărul cetățenilor cu acte expirate aflați peste hotare ajunge la circa 500 000 de persoane, iar votul cu buletinul nu este permis în secțiile din afară.

„De asemenea, Vladimir Plahotniuc dispune de destule pârghii administrative pentru eliminarea din cursă a oponenților considerați periculoși, sau chiar pentru manipularea rezultatelor scrutinului. De data aceasta, aritmetica electorală dictează intensitatea presiunilor și hărțuirii politice și am putea asista chiar la o mai mare radicalizare a campaniilor negative îndreptate împotriva partidelor din opoziție (Blocul ACUM). Dar în relația cu votul pro-Kremlin din regiunea transnistreană, guvernarea este mult mai docilă, mai ales că a permis deschiderea a 47 de secții de vot (deși la alegerile prezidențiale din 2016, în turul II, numărul alegătorilor din raioanele transnistrene fusese de circa 16 000), iar președintele Dodon a obținut asigurări din partea vicepremierului Dmitri Kozak că administrația transnistreană va asigura participarea liberă a cetățenilor R. Moldova la alegeri – un caz unic în istoria post-sovietică a republicii. De ce s-a ajuns aici? Pentru că Moscova încă e în expectativă și stă cu ochii pe alegerile din 24 februarie”, a adăugat Nicolae Ţîbrigan.

Acesta a mai spus că Republica Moldova rămâne la cheremul Moscovei în contextul în care Gazprom controlează 50 % din acţiunile MoldovaGaz, iar vectorul geopolitic „pro-Moldova” s-ar putea traduce după 24 februarie în „pro-Kremlin” dacă nu se va ieşi masiv la vot.

„S-ar putea să se miște niște plăci (geo)politice în favoarea Kremlinului, în condițiile în care actorii locali să-și fi asumat niște angajamente referitoare la vectorului de politică externă. Rămâne să vedem dacă „pro Moldova” se traduce în „limba moldovenească” și „pro Kremlin”. Cei aproape zece ani de când R. Moldova este membră a inițiativei polono-suedeze „Parteneriatul Estic” nu au reușit să anuleze sau măcar să reducă substanțial prezența Rusiei. În ceea ce privește comerțul extern – principala pârghie de presiune a Moscovei la adresa Chișinăului, livrările către statele UE au depășit 65% din total, iar exporturile spre Rusia se află sub pragul de 15% din total în 2017 (Deepening EU-Moldovan Relations, 2018). Totuși, R. Moldova continuă să rămână la cheremul Gazprom-ului în condițiile în care acesta controlează 50% din acțiunile Moldovagaz – unicul furnizor de gaze din țară. Din păcate, puterea actuală de la Chișinău întârzie extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău după 2020, încercând să renegocieze contractul livrării de gaze cu Gazprom și în 2019, aruncând, din nou cetăţenii moldoveni în brațele Rusiei”, a conchis Nicolae Ţîbrigan.

La rândul său, analistul politic Victor Ciobanu a subliniat faptul că referendumul lui Plahotniuc este o momeală a PDM-ului prin care speră să mai obţină câteva procente, după eşecul integrării europene a R.Moldova.

„Inițiativa cu referendumul în ziua alegerilor e o momeală pe care PDM speră să o exploateze ca să ia câteva procente la scrutinul parlamentar. Au încercat să facă același lucru cu integrarea europeană, dar au socotit că populismul pro-european e mai puțin popular decât populismul cu reducerea numărului deputaților. Mă mir că n-au supus referendumului întrebarea: „Vreți ca totul să fie bine și nimic să nu fie rău?””, a ironizat Victor Ciobanu.

Sebastian Rusu, Jurnalistii.ro