Arcadie Gamco ne-a întâlnit cu zâmbet și a început a depăna amintirile...

A lăsat Chișinăul pentru a veni la Suruceni, pentru a picta oameni de la sat, chiar dacă puțini apreciază acest lucru.

Arta nu i-a adus bogăție. Pensia lui este ca la majoritate - puțin peste o mie de lei.

Pânză, pensule, vopsea... toate sunt scumpe. Dacă vinde vreo lucrare, pornește alta.

Și niciodată nu a vrut să facă altceva, decât artă...