Noțiunea de consumerism este tot mai proprie societății noastre, în care oferta de bunuri existentă a depășit cererea consumatorilor. Instabilitatea financiară, grijile cotidiene, stresul, sărăcia, dar și dorința de a demonstra un anumit statut social în fața celorlalți sunt principalele cauze care determină apariția fenomenului de consumerism, menționează psihologii, iar tipurile de produse sunt cele mai diverse.

CRISTINA DRĂGAN, psiholog: "Pragul asta de ce am nevoie, cât am nevoie și cât este în plus e foarte relativ. Mâncarea, în primul rând, când mergem cu stomacul gol la market cumperi mai mult pentru că ți-e foame. Consumerismul nu se oprește la doar a cumpăra, dar e și ceea ce facem noi în telefoanele noastre în fiecare zi consumăm rețele sociale, conținut al rețelelor sociale și acolo apare comparația socială fiind influențați de ce am văzut cinci minute în urmă în telefon."

Unii dintre tineri recunosc că dacă ar fi să ne referim la lucrurile pe care le consumăm excesiv, acestea sunt rețelele sociale.

Cei mai cu experiență preferă să își raționalizeze cheltuielile și să nu achiziționeze lucruri de care nu au stricta necesitate.

Specialiștii conturează un paradox: suntem săraci, dar investim în lucruri de prisos.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Aici avem mai degrabă nu un abuz de consum, dar o iraționalitate a consumului, mai corect așa s-ar spune. Oamenii noștri au trăit în sărăcie, au trecut foamea, au văzut ce înseamnă să nu ai. După mine asta influențează foarte puțin, poate mai mult la oamenii în vârstă, la cei tineri este dezordinea în aranjarea vieții personale."

Datele indică că în medie, cetățenii cheltuie pentru produsele alimentare aproape jumătate din veniturile lunare, iar o bună parte din acestea ajung la coșul de gunoi, din proasta gestiune a necesităților.