Sunt declarațiile analistului politic Vladimir Socor, de la Fundaţia Jamestown şi Eurasia Daily Monitor.

„Întâlnirea de la Condrița, urmată imediat de vizita dlui Krasnoselski la Moscova, nu a adus nimic nou, esențial, dar a adus câteva nuanțe noi. O nuanță nouă este reintrarea dlui Dodon în procesul de dialog politic între Chișinău și Tiraspol. Dl Dodon fusese exclus din acest proces. Curând după venirea la putere a dlui Krasnoselski, acesta împreună cu aliatul sau patronul său politic Gușan, șeful trustului „Sheriff”, au inițiat un dialog direct cu dl Plahotniuc. Problema reglementării transnistrene a fost scoasă din mâinile lui Dodon și predată în mâinile lui Plahotniuc. Dodon a fost marginalizat din procesul dialogului Chișinău-Tiraspol. Acum vedem că dl Dodon reintră în acest proces destul de puternic, după o pauză de un an aproximativ. A doua nuanță: în întâlnirea de la Condrița, dl Dodon s-a mărginit la a susține Protocolul de la Berlin din 2016 și cele opt puncte, mare parte din ele în bună parte îndeplinite din protocolul din 2016. Deci, poziția dlui Dodon este identică cu poziția dlui Plahotniuc și a guvernului subordonat lui Plahotniuc”, a declarat Socor la Europa Liberă.

Îndeplinirea Protocolului de la Berlin, îndeplinirea celor opt puncte, dintre care patru sau cinci dintre ele înseamnă transferarea unor atribute de semisuveranitate de la Chișinău către Tiraspol, un proces care însemnând suveranizarea treptată a Transnistriei cu pași mici, continuă expertul politic.

„Acesta e Protocolul de la Berlin, iar poziția dlui Dodon exprimată la Condrița în convorbirile cu dl Krasnoselski este exact poziția guvernării lui Plahotniuc, coincid ca două picături de apă. A treia nuanță: seria aceasta de întrevederi Dodon-Krasnoselski face și ea parte din cadoul electoral oferit dlui Dodon de către Moscova în preajma alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Acestea sunt cele trei nuanțe noi”, a mai spus Vladimir Socor.