Grupul pro-limbă rusă, cu măști și drapele de culoare roșie, a încercat să acopere cu vocea lozincile celor din tabăra adversă, care cereau anularea legii cu pricina. Unul dintre manifestanți, cu drapelul Republicii Moldova în mână, ne-a spus că de fiecare dată când a plecat într-o țară străină, a vorbit în limba băștinașilor. El este convins că nu este corect ca limba rusă să aibă aici vreun statut special.

O femeie ne-a povestit că a muncit în Spania timp de 17 ani. A revenit acasă și se vede acum nevoită să apere limba română.

Femeia ne-a povestit că de când a revenit acasă s-a tot ciocnit de situații în care era nevoită să vorbească limba rusă pentru că altfel nu era înțeleasă, lucru care i se pare ieșit din comun.

Vorbitorii de limbă rusă insistă ca legea să rămână în vigoare. Acești manifestanți au refuzat să ne vorbească în limba română.

Toți acești protestatari avea însemnele unei formațiuni politice necunoscute la Chișinău. Întrebați dacă s-au ciocnit cu vreo situație în care au fost discriminați pentru că nu știu limba română, protestatarii respectivi s-au eschivat de la un răspuns clar.

Acțiunea de protest a fost marcată de incidente. Activistul Vasile Costiuc s-a revoltat când manifestanții pro-ruși au difuzat un cântec cu text subteran.

Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi, care a fost la ședința Curții Constituționale, unde s-a pronunțat în favoarea legii buclucașe, a fost huiduit de către cei care o contestă.

În schimb, deputatul independent Octavian Țîcu, unul dintre autorii sesizării depuse la Înalta Curte, fost întâmpinat cu aplauze după ce instanța a anulat legea.

La scurt timp după decizia Curții, protestatarii s-au împrăștiat.