Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie 1917, în această clădire care, inițial, găzduia fostul Gimnaziu de Băieți numărul 3. Președinte al forului legislativ a fost ales Ion Inculeț. Pe durata existenței sale, Sfatul Țării a avut 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare. De la istoricul Ion Țurcanu aflăm care au fost evenimentele, care au precedat constituirea Sfatului Țării.

Potrivit lui Ion Țurcanu, în afară de Revoluția Rusă din februarie 1917, a mai existat un factor, care a influențat evenimentele politice de la acea vreme.

În acea perioadă, Adunarea Națională Ucraineană decretase că Basarabia este parte a Ucrainei. Astfel, în decembrie 2017, Sfatul Țării a proclamat autonomia Basarabiei față de Imperiul Rus.

Modul în care a fost organizat și a funcționat Sfatul Țării a fost unul democratic și chiar progresist pentru acea vreme, consideră Ion Țurcanu.

Din totalul de 156 de deputați ai Sfatului Țării, 105 erau români-moldoveni, 15 ucraineni, 14 evrei, opt găgăuzi, șapte ruși, doi germani, doi bulgari, un polonez, un armean și un grec. Clădirea unde a activat cândva Sfatului Țării se află de ani buni într-o stare deplorabilă. Estimările făcute acum 4-5 ani arătau că pentru restabilirea sclipirii de odinioară a acestui edificiu ar fi nevoie de 12 milioane de euro.