În seara zilei de 6 aprilie 2009 totul părea să aibă sens. Mii de oameni au ieșit în centrul Chișinăului, nemulțumiți de rezultatele unui scrutin. Participanții au scandat ”Alegeri anticipate!”, ”Jos dictatura!”, ”Nu fraudării alegerile!”.

La miezul nopții au intervenit mascații de la ”Fulger”. Tinerii erau prinși în stradă și duși în comisariate, bătuți și obligați să declare că ar fi participat la o tentativă de lovitură de stat. În noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost bătut pană la moarte Valeriu Boboc, de 23 de ani. Oficial, e singurul decedat, dar există suspiciuni ca numărul celor morți este mai mare.

ZINAIDA GRECEANÎI, prim-ministru al Republicii Moldova: "Organizatorii celei mai mari crime din istoria Republicii Moldova planifică pentru mâine și duminică să folosească din nou copii pentru a devasta și alte edificii ale statului. Dacă acest lucru va fi admis de noi toți jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Politia va folosi toate mijloacele speciale pentru apărarea constituționalității."

IURIE CRĂCIUNEAC,victimă: "7 aprilie a fost o manifestație sănătoasă venită din sincera dorință a tineretului, generației de atunci de a schimba."

DRAGOȘ MUSTEAȚĂ, victimă, antreprenor: "A fost un fel de botez. Sunt de părerea că orice situație de stres dacă nu te distruge, te întărește și devii mai tare acolo unde te rupe, a fost un botez pentru mine."

Dragoș Musteață este unul dintre tinerii care, acum 14 ani, a urcat pe clădirile Președinției și Parlamentului, ca să arboreze drapelele României și al Uniunii Europene.

DRAGOȘ MUSTEAȚĂ, victimă, antreprenor: "Nu cunosc precis de unde a venit ideea cu arborarea drapelului, însă ne-am agățat de ideea asta să arborăm drapelul UE pe președinție. Acest lucru era motivat prin faptul că PMAN și la protest erau proeuropeni, ei vor să facă o schimbare în țară. Respectiv, arborarea drapelului ar fi fost ca un simbol al cuceririi acestui edificiu."

VICTOR BOBOC, tatăl lui Valeriu Boboc: "Eu nici nu prea vreau să îmi amintesc de momentele celea, eu 2-3 ani nu îmi puteam veni în fire, acum parca a mai trecut. Dar asta e drama noastră sufletească, a mea, a soției, acestea sunt niște lucruri numai omul care a pierdut copilul știe ce înseamnă asta."

În Parlament a fost creată o comisie de anchetă, condusă de deputatul Vitalie Nagacevschi. A urmat un raport, în care se arăta că președintele Vladimir Voronin și-a depășit atribuțiile, iar poliția a acționat disproporționat. Atunci, Comisia Nagacevschi a respins versiunea că ar fi existat vreo tentativă de lovitură de stat. Deși au trecut 14 ani, lumea nu ştie încă cine a provocat violenţele în centrul Chișinăului.

Imediat după evenimentele din aprilie 2009, doar 77 de persoane s-au adresat cu plângeri la Procuratură, iar în alte 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat, în total fiind pornite 108 de procese penale. După examinarea dosarelor, au devenit irevocabile 26 hotărâri în privinţa a 45 persoane. Potrivit Amnesty Internațional, în timpul protestelor de atunci, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane.

În vara anului 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova în dosarul lui Valeriu Boboc, statul fiind obligat să achite familiei tânărului 50.000 de euro drept prejudiciu moral și 7.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Reprezentanții Amnesty, PromoLex și ai Centrului de Resurse Juridice cer intensificarea acțiunilor de investigare a dosarului „7 aprilie 2009”, desecretizarea și finalizarea acestuia.

Partidul Comuniștilor, care se afla atunci la guvernare, afirmă că în urmă cu exact 14 ani, Republica Moldova a pornit pe calea unei degradări totale, pe ignorarea principiilor legale de funcționare a statului, a îngrădirii libertăților democratice și a eliminării treptate a propriei suveranități”.