Iata cum se explica in cifre sechestrul despre care se vorbeste in raportul Procuraturii Anticoruptie. Capital social - peste 930 de milioane de lei; constructii locative si nelocative - aproape 120 de milioane; conturi bancare - peste 6 milioane; incaperi locative si nelocative - mai bine de 45 de milioane; unitati de transport - aproape 30 de milioane; numerar - peste 4,6 milioane; loturi agricole - 1,4 milioane; terenuri pentru constructii - peste 53 de milioane si utilaj agricol - peste 600 de mii de lei. Potrivit procurorilor, 14 persoane juridice si fizice au statut de banuit, iar alte trei persoane juridice si 27 de persoane fizice, inclusiv trei deputati, au fost puse sub invinuire in dosarul furtului miliardului. Procurorii anticoruptie s-au referit si la modul de utilizare a banilor sustrasi. Este vorba despre: rambursarea creditelor luate anterior de la bancile fraudate, devenite scadente; dar si plati in contul unor companii producatoare de marfuri si prestatoare de servicii din Germania, Austria, Elvetia, Italia, Franta, Monaco si Portugalia. Mai exact, au fost platite bilete de avion, servicii hoteliere, turistice, medicale, bunuri imobile si mobile, precum si accesorii de lux. De asemenea, au fost facute transferuri in conturile unor persoane fizice, deschise in banci din strainatate; dar si plati in conturile unui grup de companii off-shore. Precizam ca Procuratura Anticoruptie are in gestiune mai multe cauze penale privind frauda bancara. Pe 4 decembrie 2014, a fost pornit un dosar pentru abuz in serviciu, comis de factorii de decizie de la Banca de Economii si Banca Sociala. La aceasta cauza penala au fost conexate inca 31 de dosare pentru mai multe infractiuni, printre care: escrocherie, evaziune fiscala, delapidarea averii straine, dobandirea creditelor prin inselaciune si spalare de bani. Totodata, procurorii sustin ca in cadrul urmaririi penale lansate in luna septembrie a acestui an sunt investigate doua cazuri de spalare de bani in proportii deosebit de mari. Anterior s-a mai scris ca in prima speta este vorba despre Vladimir Plahotniuc, beneficiarul mai multor firme, printre care Nobil Air Limited. In perioada iunie 2013 – martie 2014, el ar fi primit peste 18 milioane de dolari si in jur de 3,5 milioane de euro, despre care ar fi stiut ca provin din creditele neperformante de la cele trei banci falimentare acordate unor companii ale lui Ilan Sor, printre care Dufremol si Moldclassica. In a doua speta, compania nerezidenta Tukumaan Limited, care are acelasi beneficiar final, a primit drept imprumut aproape opt milioane de dolari si peste 250 de mii de euro de la Rastel European Trade Corp. Aceste surse provin din spalarea de bani denumita conventional „Laundromatul rusesc”, se mai spune in raportul procurorilor anticoruptie.