O secțiune distinctă este dedicată Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu Jiu, care cuprinde capodoperele Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului și care ar putea fi înscris în vară pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Viziunea curatorială îi aparţine Arianei Coulondre, care propune şi o experienţă imersivă în atelierul lui Brâncuşi.

ARIANE COULONDRE, conservatoare, Muzeul național de artă modernă: "Brâncuși este considerat părintele sculpturii moderne din trei motive. Este un artist revoluționar, pentru că a revoluționat gestul, alegând să cioplească direct, în loc să modeleze mai întâi lutul. Apoi, a revoluționat forma, simplificând-o, ștergând detaliile și plecând de la un vocabular foarte restrâns de forme: oul, cubul, coloana. În fine, Brâncuși a revoluționat spațiul, jucându-se cu soclurile, pentru a crea o continuitate între sculptură și spațiul dimprejur."

Amplul proiect expoziţional a fost realizat cu sprijinul mai multor muzee internaţionale care deţin lucrări brâncuşiene, printre care Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago, Dallas Museum of Art, Muzeul Naţional de Artă al României sau Muzeul de Artă din Craiova. scrie Agerpres.

În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.

CONSTANTIN BRÂNCUȘI: "Arta trebuie să apropie, iar nu să depărteze. Să umple, iar nu să sape prăpăstii în bietele noastre spirite și așa destul de răscolite de întrebări."

Marele sculptor întruchipează întreaga lume românească, în dimensiunile sale materiale şi spirituale, reuşind să o proiecteze în universal, mesajul său izvorând din tot ceea ce are cosmic în el sufletul poporului român. Creaţia sa pariziană şi toate lucrările rămase în afara României îl înalţă pe Brâncuşi între cei câţiva sculptori de nivel mondial dincolo de spaţii şi timpuri, vorbea despre Brâncuși preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop.