La începutul anului 2022, în farmacii a apărut primul medicament autorizat împotriva COVID-19 - pastilele cu substanța activă Molnupiravir. Despre eficiența preparatului, specialiștii în sănătate din mai multe țări aveau la acel moment încă păreri împărțite, iar studiile clinice continuau. Nici medicii nu se grăbeau să prescrie preparatul pacienților, așa cum acesta era destul de costisitor. Oamenii scoteau din buzunare peste o mie de lei pentru cutie!

CLEOPATRA BIRDIGHIN, farmacistă: "Este un tratament antiviral pentru adulți, autorizat pentru tratamentul formelor ușoare și moderate de COVID-19, inclusiv la persoanele care au factori de risc de a face forme mai severe de COVID-19. Printre recomandările Ministerului Sănătății adresate spitalelor din țară, se regăsea și monitorizarea consumului de energie, instalarea unui termostat electronic, precum și să reducă utilizarea apei calde."

Pe lângă COVID-19, sistemul de sănătate a fost nevoit să înfrunte o nouă criză, cea energetică, care a adus povara facturilor. Managerii de spital au fost îndemnați de Ministerul Sănătății să păstreze în clădiri o temperatură de 19 grade, cel mult, așa cum fiecare grad în plus însemna o creștere a consumului de combustibil cu circa 8%. A fost nevoie de prioritizarea necesităților din secțiile cu pacienți. Un scenariu nu prea dorit era comasarea secţiilor și reducerea numărului de paturi.

SERGIU GLADUN, director Institutul Mamei și Copilului: "Îmi pare că noi nu o să facem pentru că acum e perioada rece a anului și e în pediatrie e greu de făcut acest lucru. În săli de operații și săli de naștere avem nevoie de apă caldă. Noi am dat indicații verbale, să fie mai atenți șefii de secție pentru a economisi energia electrică. Unde nu este nevoie, să nu ardă lumina."

Între timp, în Republica Moldova era înregistrat primul caz de Flurona, infecția simultană cu gripă și COVID-19. Pacientul era un copil de cinci ani.

Nicolae Jelamschi, directorul ANSP: "A fost depistat un caz de confirmare la COVID-19 și gripă de tip A, la un copil de cinci ani. Starea copilului este satisfăcătoare, primește tratament la domiciliu, spre însănătoșire. Nu au fost oarecare probleme grave de sănătate. Ambele probe au fost confirmate la același copil, și gripă, și covid."

În ciuda tuturor provocărilor, medicina a făcut un salt spectaculos, în 2022. Operațiile complicate cu intervenții minim invazive și cu recuperări rapide, care erau posibile până acum doar peste hotare, se fac deja și în Republica Moldova. Cot la cot cu colegi din România sau Ucraina, doctorii de aici au reușit adevărate premiere. O intervenție chirurgicală extrem de dificilă a fost efectuată la Institutul pentru Medicină Urgentă. Chirurgii au preluat țesuturi cu vase sangvine de la spatele pacientului și le-au transferat pe fața acestuia, unde se afla o tumoare gigantă în zona gâtului.

Republica Moldova și România au făcut, în premieră, schimb de organe pentru transplant. Un organ prelevat de la un donator din România a salvat o femeie de 69 de ani din Republica Moldova, diagnosticată cu ciroză hepatică în fază terminală. Aducerea grefei a fost posibilă datorită unui acord în domeniul donării și transplantului de organe, semnat de reprezentanții agențiilor de transplant de la București și Chișinău. O echipă compusă din aproximativ 50 de lucrători medicali ai Laboratorului clinic diagnostic al Spitalului Clinic Republican ”Timofei Moșneaga” au participat la operația de transplant care a durat șapte ore.

ADRIAN HOTINEANU, profesor universitar, șeful Catedrei Chirurgia nr.2: "Pentru această pacientă care a fost transplantată în premieră cu un ficat, cu un organ adus din România a fost o singură șansă pentru a supraviețui, căci pacienta avea foarte puțin de trăit dacă nu o transplantam."

ALEXANDRU FERDOHLEB, director adjunct medical al SCR ”Timofei Moșneaga”: "În premieră pentru medicina națională, în regim de urgență au fost pregătite toate suporturile, anesteziologici, bloc operator, echipele chirurgicale care au început a chema conform listei de așteptare pacienții din teritoriu, care au fost examinați de urgență. Din tot grupul de pretendenți posibili, conform listei de așteptare a fost doar o persoană care a fost selectată."

Republica Moldova, tot în premieră, a trimis în România rinichii unui bărbat de 41 de ani, aflat în moarte cerebrală. Aceștia au fost trasplantați la doi pacienți, deoarece aici nu au fost identificate persoane compatibile. De rinichi au beneficiat doi bărbați, de 36 și 63 de ani, unul din România și altul din Republica Moldova, dar care locuiește peste Prut.

Un tomograf computerizat de ultimă generație a fost instalat la Spitalul „Sf. Arhanghel Mihail” din Chișinău. Aparatul, pentru care s-au plătit 12 milioane de lei, permite medicilor să stabilească diagnosticul mai rapid și, cel mai important, mai corect. După pandemie, numărul bolilor canceroase și autoimune a crescut drastic, spun specialiștii.

VERONICA ȚUGULSCHI, șefa Secției primire urgentă: "La ultrasonografie, da, se vedeau unele formațiuni, dar nu erau clare. Era pur și simplu scris „formațiune de volum”. Nu tare nu ajuta. Oricum eram nevoiți să trimitem apoi pacientul la o tomografie computerizată pentru a stabili diagnosticul final."

Pe lângă pandemia, care bătea în retragere, o criză energetică impunea măsuri de economie și raționalizare a curentului și gazului. Sistemul de sănătate a simțit și efectele războiului declanșat de Rusia. Bombardarea orașelor din Ucraina își făceau resimțite efectele și asupra Republicii Moldova, oamenii fiind îngrijorați de o eventuală expunere la radiații ionizante, urmare a atacurilor asupra Centralei nucleare din Zaporojie. Atunci autoritățile veneau cu un mesaj prin care îndemnau la calm, motivând că un risc iminent la radiații nu există, iar Republica Moldova are peste un milion de pastile de iodură de potasiu, donate de România.

Prin telefon: Ion URSULEAN, șeful Secției Radioprotecție, ANSP: "Lumea se îngrijorează din cauza faptului că la Zaporojie din Ucraina există un oarecare pericol potențial, nu un pericol iminent de explozie. Organizația Mondială a Sănătății nu recomandă administrarea după 40 de ani, din motiv că riscul pentru ei este minim sau aproape zero. Diferite țări practică diferite repartizări a iodurii de potasiu. Alții îl dau în școli și în farmacii. Noi considerăm că cel mai bine, într-un final, ele să ajungă la centrele de sănătate care au evidența populației pe grupuri de vârstă."

Un grup de medici de la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății a descoperit o nouă metodă de diagnosticare a cancerului gastric. Este vorba despre o simplă analiză de sânge, care identifică stadiile incipiente ale maladiei. Invenția a fost brevetată și le-a adus medicilor medalii de aur și argint la expoziții internaționale. Metodele de diagnosticare a cancerului gastric a fost tema de doctor în științe a medicului Adriana Botezatu. Anume atunci când lucra asupra tezei sale a descoperit că o analiză de sânge poate identifica formațiunile anormale din mucoasa gastrică.

ADRIANA BOTEZATU, doctor în științe medicale: "E vorba de o diagnosticare precoce a cancerului gastric. Avem leziuni pre-canceroase gastrice, atrofia gastrică, metaplazia intestinală și displazia. Sunt trei patologii, care pot să ducă la cancer gastric destul de repede. Acest test serologic ajută să diagnosticăm pacienții într-o stare precoce. Să prevenim acest cancer cât mai devreme, să ajutăm pacienții să nu ajungă într-un stadiu tardiv, unde e mai greu de tratat."