Publicația EUobserver, care citează un memorandum intern al Uniunii Europene, scrie că banii, 40 de milioane de euro, urmează să provină din programul Facilităţii Europene pentru Pace, care reprezintă un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările europene. Cea mai mare parte a sumei va fi cheltuită pe un "radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol", pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian. Pe lângă aceasta, Chișinăul ar planifica să procure și un sistem radar de supraveghere aeriană. Restul banilor va fi cheltuit pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi camionete, stivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare şi antipiraterie informatică, scrie EUobserver.

Achiziţiile pentru Republica Moldova vor fi gestionate de autoritățile Estoniei. Publicația menționează că cel mai probabil, o decizie în acest sens va fi luată în decursul unei luni, iar banii vor fi debursați rapid. Se așteaptă ca și Statele Unite să-și crească sprijinul financiar pentru Republica Moldova, în 2023.

Ministerul Apărării afirmă că, deocamdată, un nou ajutor financiar din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea capacităților de apărare abia se negociază. Ministerul precizează că depune toate eforturile pentru identificarea soluțiilor optime privind dotarea Armatei Naționale cu echipament modern, care ar putea include și achiziții de radare.

Subiectul a fost discutat și în cadrul unei sesiuni de dezbatere dedicată Republicii Moldova în plenul Parlamentului European. Comisarul european pentru Vecinătate și Extindere a anunțat că pe lângă un nou ajutor financiar, Uniunea Europeană pregătește și sancțiuni pentru persoane, care încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova.

OLIVER VARHELYI, comisarul european pentru Vecinătate și Extindere: "Sprijinim sectorul de apărare al Republicii Moldova, cu ajutorul Facilităţii Europene pentru Pace. Prin alocarea a 47 de milioane de euro vom dubla bugetul de apărare al Moldovei. Suplimentar, experți ai UE sprijină Republica Moldova în ceea ce privește securitatea cibernetică, combaterea amenințărilor hibride și combaterea dezinformării. Comisia Europeană, împreună cu SEAE și statele membre, pregătește un nou regim de sancțiuni, care vor viza indivizi care vor să destabilizeze această țară."

Și președintele Parlamentului Igor Grosu a vorbit anterior despre solicitările de obținere a sistemelor de apărare antiaeriană. De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova, iar unele fragmente au căzut în câteva localităţi din nord.

Pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Federației Ruse de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chișinău, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, declara că nu există un pericol militar eminent la adresa statului, însă războiul hibrid este un pericol real. ”Agenți ruși, asociați cu serviciile de informații ruse, vor să utilizeze protestele din Moldova drept bază pentru a schimba Guvernul de la Chișinău pe unul loial Kremlinului”, a declarat săptămâna trecută consilierul Casei Albe pe securitate, John Kirby. Anterior, despre astfel de pericole a vorbit și Maia Sandu, care declara că a obținut informații de la serviciile secrete din Ucraina.