VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "La noi se apropie sărbătorile de Paști. Deci avem un maraton al sărbătorilor care va ține vreo 20 de zile. Mă tem să mă gândesc câtă mâncare va fi aruncată. Ca să educăm oamenii, în primul rând să consume mai responsabil. Eu la toți le spun: „măi oameni buni, calculați când procurați produse alimentare, atunci când vrei să faci o sărbătoare, calculează câtă mâncare vrei să pui pe masă”."

Dacă în anul trecut, risipa și pierderile de alimente au fost evaluate la 19,2 miliarde de lei, dintre care 12 miliarde de lei – doar risipa de alimente, atunci în anul curent, suma ar urma să ajungă la 21 de miliarde de lei, afirmă Veaceslav Ioniță.

VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: "Deci, risipa pentru 2024 o estimăm la 21 de miliarde de lei, dintre care populația - șapte miliarde de lei. Ce am în vedere prin șapte miliarde de lei? Oamenii au mers la magazin, au cumpărat marfă de șapte miliarde de lei, au venit acasă și au aruncat-o la gunoi."

I-am întrebat pe chișinăuieni ce fac pentru a exclude risipa alimentară. Unii ne-au spus că întocmesc un meniu, conform căruia procură alimentele, iar dacă produsule se vor altera în scurt timp, hrănesc animalele fără stăpân. Alții au recunoscut însă că procură alimente în exces fără a-și face griji de risipă.

Cei mai mari risipitori de alimente sunt, conform estimărilor, consumatorii de rând cărora le revin 40 de procente din totalul risipei, alte 25 la sută sunt generate de sectorul de producție, 20% – de către procesatori, iar 15% îi revin sectorului comercial. La nivel mondial, Grecia se află în topul risipei alimentare cu 142 de kilograme de produse alimentare aruncate la gunoi, pe cap de locuitor anual, urmată de Malta cu 129 de kilograme. Republica Moldova este la același nivel cu Ucraina, unde cetățenii aruncă la gunoi în medie câte 76 de kilograme de produse alimentare, care nu sunt consumate la timp.