NICOLAE OSMOCHESCU, profesor universitar: "Scopul acestei conferințe este să ne întoarcem la problemele și la ideile care ar ajuta ca etnia Găgăuză să se integreze complet și definitiv în societatea noastră. Să se uite de mișcările acestea separatiste, să se uite de ideile acestea de a se distanța, de a forma un stat suveran și așa mai departe."

RUSLAN ȘEVCENCO, doctor în istorie, director de proiect: "Scopul principal a fost și rămâne integrarea găgăuzilor în spațiul istoric, cultural și politic al Republicii Moldova. Și proiectul acesta, care noi acum îl realizăm, prevede realizarea acestui obiectiv principal, convingerea populației din UTA Găgăuzia că ei sunt cetățenii Republicii Moldova, că ei sunt în primul rând patrioții Republicii Moldova și nu ai altor state."

VICTOR ȚVIRCUN, profesor universitar, ambasador al Republicii Moldova în Statul Qatar: "Integrarea. Eu consider că acest cuvânt nu este potrivit, fiindcă Găgăuz Yeri e partea componentă a Republicii Moldova și demult este integrată în toate sferele vieții din țara noastră. Problema de altă natură e cât de intens să fie dialog între centru și regiuni."

Potrivit reprezentanților autonomiei găgăuze, relația Comrat - Chișinău va cunoaște o dezvoltare pozitivă în ceea ce privește democrația și transparența, dacă dialogul și colaborarea vor fi gestionate corect.

IRINA CONSTANTINOVA, director al Centrului de Cercetări Științifice "M. Murunevici", Comrat: "Noi vrem ca găgăuzii, exact ca și alte etnii care locuiesc în Republica Moldova, să fie integrate în societate. Asta este foarte important pentru că, probabil, este singura modalitate de a prezenta cât de democratică este Republica Moldova, cât de mult ea păstrează valorile, tradițiile și cultura neamului găgăuz. Singura patrie a Găgăuziei este Republica Moldova."

Legea privind statutul special al autonomiei găgăuze a fost adoptată pe 23 decembrie 1994, ca formulă de compromis la mișcările separatiste stimulate de Moscova în sudul Republicii Moldova, în paralel cu cele din regiunea transnistreană.