Pentru a se apropia de standardele europene, Republica Moldova are nevoie de investiții publice mai consistente, însă acestea trebuie să aibă loc în condițiile unei gestionări mai prudente a deficitului bugetar. Pentru asta, Guvernul dispune de trei pârghii, a explicat Veaceslav Ioniță.

VEACESLAV IONIȚĂ, economist: "Prima, revizuirea și reducerea facilităților fiscale. Acolo unde am avut cota zero, Guvernul vrea să instituie o cotă mai mare. Unde am avut cota redusă, vrea să introducă o cotă de 20%. Cum ar fi în cazul gazului natural: am avut 8%, vrea 20%. În cazul apartamentelor - 0%, vrea să introducă câteva. Al doilea instrument este creșterea poverii fiscale pe anumite segmente și produse. Spre exemplu, taxa de viciu. Și trei, identificarea de noi surse de venit."

O altă problemă este creșterea cheltuielilor pentru deservirea împrumuturilor interne, contractate de la bănci la costuri mai mari decât cele externe. În 2026, cheltuielile bugetare aferente împrumuturilor interne vor ajunge la 4,2 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde de lei în 2025.

VEACESLAV IONIȚĂ, economist: "Avem șapte ani de zile când noi, inclusiv cu acesta, vom câștiga 434 de miliarde de lei, adică, în total, avem 434 de miliarde de lei câștigați, dintre care 23 de miliarde sunt granturi, deci nu sunt banii noștri, toate le-am primit de undeva, iar vom cheltui 528 de miliarde de lei, dintre care 27 de miliarde le vom plăti doar pentru dobândă pentru creditele pe care le-am luat."

Economistul a precizat că, deși, raportată la PIB, datoria publică a Republicii Moldova nu este foarte mare, problema ține de structura și termenul împrumuturilor. Datoria publică a crescut de la aproximativ 60 de miliarde de lei, în 2019, la aproape 150 de miliarde de lei, în 2026. Potrivit analistului, o mare parte din împrumuturile Guvernului sunt contractate pe termen scurt, cu o durată medie de doar 260-270 de zile, în timp ce țările dezvoltate se împrumută, de regulă, pentru perioade de 10-20 de ani sau chiar mai mult.