Un an de criză energetică continuă
Social 4 ianuarie 2023, 19:55 | 470

Republica Moldova trece prin cea mai profundă criză energetică de la obținerea independenței, în 1991. Despre aceasta au anunțat decidenții de la Chișinău în octombrie 2022, după zece luni în care prețurile gazelor naturale și energiei electrice au luat-o razna, iar gigantul rus Gazprom și Centrala de la Cuciurgan au arătat tot mai clar cu nu sunt o sursă sigură de aprovizionare, iar interesul politic primează în fața celui economic sau comercial. Până la finele anului, tarifele la gaz și la curent au crescut, în medie, de trei ori, comparativ cu cele din decembrie 2021. Guvernanții ne-au avertizat că Moscova poate închide robinetul la gaze în orice clipă, iar întregi localități pot fi lăsate în beznă din cauza deficitului de energie, dar și a bombardamentelor rusești din Ucraina. Cum s-au întâmplat toate, dar și ce surprize ne-ar putea aduce anul 2023, aflăm în continuare.

În această iarnă, costurile pe care le suportă populația, din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agentul termic și electricitate, este de așteptat să fie de patru ori mai mari față de ultimii ani. Aproximativ jumătate dintre cetățeni nu știu cum vor ieși din iarnă, arată datele unui studiu realizat de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul”.

Potrivit experților, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile consumatorilor pentru încălzire s-au cifrat la aproximativ 4 miliarde de lei, însă în acest sezon rece, cheltuielile totale vor crește de patru ori și vor ajunge la aproape 16 miliarde de lei.

Criza energetică actuală a început încă din toamna 2021, când Rusia a refuzat să prelungească automat contractul cu Moldovagaz, a invocat achitarea așa-numitelor datorii istorice și a insistat ca în fiecare lună gazul să fie achitat în avans, sub amenințarea deconectării imediate a furnizării. În afară de aceasta, piața europeană a gazelor a suferit perturbații majore, odată cu jocurile Rusiei de reducere a livrărilor, dar și cu iminența declanșării războiului din Ucraina. Până pe data tragică de 24 februarie, dar mai ales după invazia rusă, prețurile spot la gaze au ajuns la cotații record, crescând la valori de peste 2500 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Pentru Republica Moldova, jocul deficitului și al prețului înalt la resursele energetice a început în luna martie, când Centrala de la Cuciurgan a refuzat să prelungească contractul de furnizare a energiei electrice cu un an, așa cum era convenit anterior.

NATALIA GAVRILIȚA, prim-ministrul Republicii Moldova: "În contextul războiului din Ucraina, a părut o anumită doză de incertitudine și de aceea acest contract a fost prelungit acum pe o lună, dar lucrăm să vedem care este posibilitatea de a prelungi contractul, fie să găsim alți furnizori."

Situația cu prelungirea contractului doar pe o lună s-a repetat pe parcursul anului, Chișinăul prelungind, la rândul său, autorizația de mediu pentru Uzina Metalurgică de la Râbnița, tot cu o lună. Pe 1 aprilie, a avut loc prima majorare a tarifului la curent, cu peste 40 de procente.

Pe de altă parte, tot în luna martie a avut loc primul test de racordare a Republicii Moldova la sistemul european de transport al energiei electrice, cel care, peste jumătate de an, avea să salveze Republica Moldova de instaurarea beznei în întreaga țară.

După o perioadă de acalmie pe piața internațională a resurselor energetice, în luna iunie, dar și pe parcursul următoarelor luni de vară, au crescut, din nou, brusc, prețurile petrolului, dar și al gazelor naturale. Cele din urmă au jucat festa Republicii Moldova și nu au permis scăderea tarifelor pentru consumatori nici măcar pe perioada verii. Dimpotrivă, au urmat noi și noi majorări, dar și amenințări din partea Gazprom-ului. Șantajul energetic rus s-a materializat în luna septembrie, când Moscova a anunțat că în luna octombrie nu va majora livrările de gaze pentru Republica Moldova, așa cum o făcea de fiecare dată. Și în luna octombrie, dar și în lunile următoare, Moldovagaz a primit de la Gazprom tot 5,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi. Doar că potrivit contractului, gigantul rus urma să crească livrările odată cu lunile de toamnă și de iarnă, când se răcește vremea și crește considerabil consumul de gaze naturale.

Pe măsură ce Gazprom nu a crescut livrările, Republica Moldova a resimțit un deficit tot mai mare de gaze naturale. Dacă în octombrie, acest deficit a fost de 40%, atunci în decembrie acesta a crescut la peste 56%. Paralel cu deficitul de gaze, Republica Moldova a fost lovită și de lipsa energiei electrice în cantitatea necesară și de prețurile tot mai mari la curent. Criza a fost acutizată de regimul de la Tiraspol, care a decis ca Centrala de la Cuciurgan, care produce curent tot pe baza gazului, să-și reducă livrările către malul drept, iar apoi să le sisteze complet. Asta în timp regiunea transnsitreană nu și-a limitat consumul de curent nici pentru consumatorii casnici și, în mare parte, nici pentru întreprinderile industriale. Așa-zisul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, i-a transmis Chișinăului că „ar fi mai util să comunice direct cu Moscova” pentru a-și rezolva problemele ce țin de gaz și curent. Igantiev a accentuat că anume partea dreaptă a Nistrului se confruntă cu o criză energetică și trebuie să găsească soluții.

VITALI IGNATIEV, așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol: "Poziția părții transnistrene este că noi mereu suntem deschiși dialogului. Suntem gata să discutăm punctual și la subiect. Desigur, vom asculta ce va spune partea moldovenească, ce detalii va sublinia. Desigur, avem foarte multe întrebări. Chișinăul nu și-a făcut așa-numita „temă pentru acasă”. Problemele rămân nerezolvate. Așa că vom merge pe calea dialogului, vom căuta soluții."

Doar că soluțiile găsite de Tiraspol au fost și mai proaste pentru Chișinău. În scurt timp, Centrala de la Cuciurgan a încetat complet livrările de curent către dreapta Nistrului, iar Guvernul de la Chișinău au fost nevoit să cumpere întregul volum de curent de pe piața românească, parțial de la companii locale la prețuri avantajoase, parțial de pe bursa liberă la prețuri duble sau triple față de cele ale Centralei de la Cuciurgan. Peste câteva zile a reacționat și președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, care a admis că Tiraspolul recurge la anumite jocuri când e vorba de criza energetică în Republica Moldova.

VADIM CEBAN, președintele Moldovagaz: "Eu consider că aici sunt anumite jocuri din partea lor. Ei trebuie să se conformeze la ceea ce este. Dacă este limitat volumul la toți, haideți toți să economisim. Dar nu așa cum ei în primele zile ale lunii octombrie au consumat tot normativul care lor li s-a dat, iar acum, la sfârșitul lui octombrie, hai să anunțăm „situație excepțională” și să ne jucăm cu contractul energetic."

După mai multe runde de discuții directe între Chișinău și Tiraspol, la începutul lunii decembrie întreprinderea de stat Energocom a semnat un nou contract cu Centrala de la Cuciurgan, care va livra 53 la sută din necesarul de energie electrică al malului drept al Nistrului. Potrivit ministrului Infrastructurii, Andrei Spânu, Cuciurgan-ul va livra curent până cel puțin în luna martie la un preț mult mai redus decât cel de pe piața europeană, de 73 de dolari per megawatt/oră. În schimb, malul drept a cedat întregul volum de gaz, pe care-l primim de la Gazprom către regiunea transnistreană, iar Chișinăul va folosi în următoarele luni rezervele de gaze, pe care le acumulează din vară. Decizia a fost criticată de unii politicieni, iar Spânu a spus că a fost una luată în circumstanțe excepționale, ținând cont de prețurile curentului de pe piață.

ANDREI SPÂNU, ministrul Infrastructurii: "Româna a făcut un efort considerabil și le mulțumesc din suflet tuturor celor care ne-au ajutat în aceată situație, dar vedeți ce s-a întâmplat doar în ultima săptămână. Doar un mic frig a venit în Europa și prețurile la energia electrică pe bursă s-au dublat. Am avut săptămâna trecută o situație când prețul la energia electrică, pe bursă, se vindea cu peste 600 de euro! Calculați ce tarif ar fi trebuit să avem."

Ministrul a mai spus că malul drept al Nistrului nu va achita niciun dolar pentru gazele rusești, care vor merge acum în stânga Nistrului. El a spus că cel mai probabil Tiraspolul nu va achita Gazprom-ului nimic, așa cum face de 30 de ani, dar a lăsat să se înțeleagă că Rusia ar urma să tolereze această stare de fapt.

La mijlocul lunii decembrie, Andrei Spânu a anunțat că Republica Moldova va acționa în judecată concernul rus Gazprom pentru neexecutarea contractului de livrare a gazelor naturale. Asta în contextul în care gigantul rus livrează Republicii Moldova mai puțin de jumătate din volumul necesar de gaz în această perioadă a anului. ”Chișinăul va cere de la Gazprom inclusiv despăgubiri colaterale”, a precizat Spânu. Kremlinul i-a cerut, la rândul său, Chișinăului „să nu politizeze subiectul privind livrarea gazelor”.

Expertul în domeniul energetic, Victor Parlicov, susține că deficitul de gaze a fost creat în mod intenționat de către Gazprom.

VICTOR PARLICOV, expert economic: "A fost o problemă creată artificial. Un deficit artificial de gaze creat de Gazprom pe piața europeană, care a împins prețurile în sus. De aceea prețurile au crescut și la noi. Doar că deosebirea noastră față de Europa este că noi suntem mult mai vulnerabili din punct de vedere economic."

Pe parcursul acestui an, Republica Moldova a înregistrat progrese pe segmentul securității energetice, afirmă Victor Parlicov.

VICTOR PARLICOV, expert economic: "Din punct de vederea a poziției de securitate energetică, noi suntem cu mult mai bine decât la începutul anului. În primul rând, în urma sincronizării sistemelor electroenergetice ale Ucrainei si ale Republicii Moldova cu ENTSO-E , avem posibilitatea să luăm energia atât din est cât și din vest, ceea ce reduce capacitatea de șantaj a autorităților din regiune transnistreană."

Expertul consideră că autoritățile ar trebui să contribuie mai mult la realizarea obiectivelor ce țin de procesul de reintegrare a țării.

VICTOR PARLICOV, expert economic: "Eu cred că procesul de reintegrare al Republicii Moldova deja merge înainte foarte foarte repede. Din păcate autoritățile de la Chișinău nu își asumă un rol de lider pe această agendă. Noi cumva suntem în spatele evenimentelor. Noi deja suntem în situația în care, cu ajutorul partenerilor internaționali putem să ne asumăm responsabilitatea pentru stânga Nistrului, inclusiv și economic. Aducând un spațiu juridic și economic Republicii Moldova pe cale pașnică."

Victor Parlicov a mai declarat că atât timp cât continuă războiul ruso-ucrainean, persistă riscul de conectărilor de energie și în Republica Moldova, doar că acestea ar putea purta un caracter sporadic și nu vot lăsa Republica Moldova în beznă.

Opinia ta contează. Comentează!