Potrivit Ministerului Apărării de la Ankara, forţele armate ale Turciei au bombardat până în prezent 181 de poziţii controlate de miliţiile kurde. Totodată, a fost lansată și faza terestră a operaţiunii militare, fiind luate cu asalt mai multe zone locuite de kurzii sirieni, considerați teroriști de puterea din Turcia. Organizaţia nonguvernamentală „Observatorul sirian pentru Drepturile Omului” a transmis că cel puţin opt civili şi şapte insurgenţi kurzi au murit în urma acestor atacuri. Alți 40 de oameni s-au ales cu răni grave. În aceste condiții, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut încetarea imediată a bombardamentelor şi a avertizat că așa-zisa intenție a președintelui Erdogan de a institui o zonă de securitate la granița dintre Turcia și Siria nu va primi finanţare europeană. Și oficiali din cadrul Naţiunilor Unite i-au cerut Turciei să cruţe civilii şi să dea dovadă de reţinere maximă. La solicitarea Franţei, Regatului Unit, Germaniei, Belgiei şi Poloniei, Consiliul de Securitate al ONU se întrunește într-o reuniune de urgență. Drept răspuns, administraţia de la Ankara a dat asigurări că operaţiunea militară în nordul Siriei este "proporţională, măsurată şi responsabilă". Cu o reacție a venit și președintele Statelor Unite, Donald Trump, care și-a explicat decizia de a da undă verde Turciei, în condițiile în care militanții kurzi au luptat ani la rândul alături de forțele americane împotriva teroriștilor Statului Islamic.

Totuși, Donald Trump a dat asigurări că are câteva metode de a-l ține în frâu pe Recep Tayyip Erdogan, dacă el intenţionează să-i extermine pe kurzi, iar vizată va fi economia Turciei.