Locuitorii din stânga Nistrului au început anul 2025 fără apă caldă, fără gaz și cu un deficit mare de curent electric. Asta după ce gigantul rus Gazprom a oprit din 1 ianuarie livrarea de gaze către regiunea transnistreană sub pretextul unei datorii de 709 milioane de dolari, pe care ar avea-o Chișinăul față de Moscova. În același timp, Ucraina a anunțat pe 1 ianuarie că sistează tranzitul gazului rusesc către țările blocului comunitar. „Criza umanitară provocată de Rusia în regiunea transnistreană reprezintă o formă de presiune asupra Tiraspolului, pentru a-l face mai cooperant”, spunea la jumătatea lunii ianuarie, președintele Maia Sandu.

MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: "Scopul acestei crize umanitare, provocată de Kremlin pe malul stâng este generarea unei crize politice pe malul drept.Federația Rusă, în ultimii ani a întreprins mai multe acțiuni și încercări de destabilizare pe malul drept și a încercat de fiecare dată să implice regimul de la Tiraspol în aceste acțiuni de destabilizare. Ceea ce se întâmplă acum este o formă de presiune care vine de la Kremlin pentru ca acesta să fie mai cooperant în acțiunile Kremlinului de a destabiliza situația în Republica Moldova."

Pe 15 ianuarie 2025, liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia va furniza gaze ca „ajutor umanitar” pentru a acoperi nevoile populației, dar fără un calendar clar de livrări. Deja la finalul lunii ianuarie, după presiuni și negocieri diplomatice, Tiraspolul acceptă un acord de furnizare prin compania Moldovagaz, asigurând că „garantează plata” pentru gazul primit. La începutul lunii februarie, comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, aflată în vizită oficială în Republica Moldova, a anunțat că blocul european a elaborat un nou pachet de sprijin pentru țara noastră - 250 de milioane de euro pentru malul drept al Nistrului și 60 de milioane pentru malul stâng. Totul - pentru a elibera Republica Moldova de șantajul Rusiei.

MARTA KOS, comisarul european pentru Extindere: "Acest pachet de sprijin va face sistemul vostru energetic mai rezilient. Cu acești bani veți putea compensa tarifele din facturile de pe malul drept. De asemenea, vom crea un fond pentru familiile vulnerabile, pentru școli, spitale. Acest lucru va presupune un ajutor suplimentar de 20 de milioane de euro, după care vom crea un fond pentru afaceri de 15 milioane de euro."

Până aici, lucrurile păreau că vor lua o întorsătură pozitivă, doar că Tiraspolul a respins sprijinul oferit de Uniunea Europeană deoarece acesta era condiționat de îndeplinirea unor cerințe, printre care alinierea tarifelor la gaze la nivelurile de piață, precum și adoptarea unor măsuri menite să garanteze respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în regiune. În februarie și martie, regimul de la Tiraspol a recunoscut pierderi economice semnificative. Zeci de întreprinderi și-au sistat activitatea, iar bugetul regiunii a fost grav afectat. Starea de urgență a fost prelungită, iar situația a rămas instabilă.

„Mișcările tectonice” din domeniul energetic au continuat și pe malul drept al Nistrului. Pe 22 octombrie, Statele Unite au anunțat sancțiuni economice împotriva Rusiei. Noile sancțiuni vizau două cele mai mari companii petroliere rusești, Rossneft și Lukoil, care asigură aproape jumătate din producția de petrol a țării. Pe 23 Octombrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică i-a convocat pe reprezentanții companiei Lukoil Moldova în contextul deciziei Statelor Unite. În același timp, ministrul Energiei, Dorin Junghietu spunea că decizia nu va pune în pericol siguranța livrărilor de combustibil Republicii Moldova.

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: "Autoritățile monitorizează, inclusiv Ministerul Energiei, dar la moment și pe viitor, ținând cont de faptul că marea majoritate a produselor petroliere Republica Moldova le importă din România, deci nu există premise și nu există riscul ca Republica Moldova să rămână fără combustibil."

La începutul lunii noiembrie, Junghietu a anunțat că Guvernul intenționează să preia infrastructura strategică a companiei Lukoil Moldova, inclusiv depozitele de combustibil de la Aeroportul Chișinău. Preluarea infrastructurii Lukoil a fost decisă de Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului. Hotărârea Consiliului blochează vânzarea activelor Lukoil, iar Ministerul Energiei a depus o ofertă pentru achiziționarea acestora de către stat.

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: "Guvernul vine cu o propunere de a prelua activele de la Aeroport în primul rând pentru că este un obiect strategic pentru țară. Cunoaștem că Lukoil deține acolo o infrastructură de depozitare și de transport, de încărcare a combustibilului de aviație și corespunzător pentru a ne asigura că activitatea aeroportului nu este influențată, am decis să venim cu un set de măsuri pentru a asigura continuitatea călătoriilor."

Ulterior, pe 17 Decembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu a anunțat că Guvernul readuce sub controlul statului activele petroliere de la Aeroportul Chișinău, deținute de compania Lukoil. Potrivit ministrului, decizia a fost luată ca urmare a neîndeplinirii unor cerințe esențiale impuse companiei rusești încă în luna mai a anului trecut, când au fost luate în vizor investițiile în domenii strategice pentru securitatea statului.

DORIN JUNGHIETU, ministrul Energiei: "Republica Moldova intenționează să reîntoarcă sub controlul statului activul de la aeroport. Nu vorbim de naționalizare și nu vorbim de confiscare. Vorbim de întoarcerea la situația din luna aprilie 2005. În momentul respectiv, activul de keorsen de la aeroport a fost transmis către Lukoil prin intermediul unui contract de investiții. Lukoilul are 20 de zile să se conformeze."

Ministrul Energiei a declarat că autoritățile analizează toate scenariile și că statul este pregătit să intervină rapid dacă apar riscuri.