În Republica Moldova, școala nu mai este doar locul în care se studiază. Pe zi ce trece, devine și locul în care cineva lipsește - profesorul. Autoritățile vorbesc despre reformă, despre stimulente, despre speranță. Însă realitatea din sate e de neînduplecat - nu are cine preda materiile școlare.

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: "Oferta pe care o face statul astăzi este una destul de bună, ziceam, de la 200 la 375 de mii de lei indemnizația de repartizare, un salariu inițial care va ajunge cred eu, din septembrie brut și la 12, 13 mii de lei, 14 ore pe săptămână doar norma didactică, mentorat primii ani în activitate. Multă atenție, grijă și formare profesională."

Aceste măsuri arată încurajator pe hârtie. Indemnizațiile sunt, într-adevăr, consistente pentru cei care aleg pedagogia în provincie, iar disciplinele „deficitare”, precum matematica, fizica sau chimia, sunt recompensate suplimentar. În realitate, există multe alternative care par mai atractive și mai accesibile. Așadar, în aceste condiții, mai este oare atractivă catedra pentru un tânăr ademenit de alternative în IT sau în străinătate?

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: "Asta este ceea ce ne permitem la ziua de astăzi și sperăm să convingem cât mai mulți tineri să accepte această provocare, să-și urmeze vocația și să contribuie la viitorul R. Moldova în școală."

În ultimii ani, autoritățile atestă o scădere a deficitului de cadre. Este asta o tendință ce inspiră optimism, ci doar o măsură de încetinire acrizei?

DAN PERCIUN, ministrul Educației și Cercetării: "Tradițional, căutăm să convingem cât mai mulți să aleagă profesia pedagogică. Avem un deficit în scădere a cadrelor didactice în ultimii nai. O tendință pozitivă, dar vrem, să accelerăm și să ajungem să vedem ziua când nu vom mai avea funcții vacante."

În Republica Moldova, lupta în pedagogie se dă nu doar pentru salarii mai mari. Se dă pentru supraviețuirea unei profesii, pentru că o țară fără profesori nu are doar școli goale, are un viitor incert.