Ultima apariție în public a papei Francisc a fost în Duminica Paștelui, pe 20 aprilie. Papa a ieșit într-un scaun cu rotile și a salutat din balconul Bazilicii Sfântul Petru mulțimile care îl aclamau. Suveranul părea destul de fragil când le-a vorbit credincioșilor, în italiană. „Dragi frați și surori, Paște fericit” a fost singurul mesaj rostit de papă.

Papa Francisc nu a participat la niciunul dintre ritualurile din Săptămâna Mare, fiind încă în convalescență, după ce a petrecut 38 de zile într-un spital din Roma pentru o pneumonie gravă. El a fost externat pe 23 martie.

Născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, Papa Francisc a fost primul papă non-european din ultimii 1.300 de ani. A devenit Suveran Pontif în 2013, după demisia Papei Benedict al XVI-lea.

Papa, care și-a ales numele Francisc după ce cardinalul brazilian Hummes i-a spus să „își amintească de săraci” după alegerea sa în Capela Sixtină, a subliniat în primul său discurs ideea unei „biserici sărace pentru săraci” și de atunci toate eforturile sale s-au concentrat pe reformarea Sfântului Scaun, eliminând privilegiile cardinalilor și făcând mai transparente finanțele necontrolate, ceea ce a creat mai mulți dușmani în biserică. Marea problemă cu care a trebuit să se confrunte a fost abuzul sexual din partea preoților. El a fost clar că unul dintre obiectivele sale a fost să asculte victimele și a dat o serie de reguli pentru ca diocezele din întreaga lume să poată pune capăt acestui flagel. Cu toate acestea, cazuri recente au arătat clar că Biserica are încă multe de făcut.

Metoda pe care o folosește Biserica Catolică pentru a-și alege liderul este aproape neschimbată de 800 de ani. Sistemul este cunoscut sub numele de „conclav papal” și va fi folosit din nou pentru a alege următorul papă. Conclavul se desfășoară la Vatican, şi doar cardinalii care îndeplinesc anumite condiții pot participa. Termenul „conclav” provine din latină și se referă la o reuniune secretă a cardinalilor Bisericii Catolice, care se ține într-o cameră izolată pentru a alege un nou papă. De obicei, doar cardinalii sub vârsta de 80 de ani pot vota. Aceștia se adună în Capela Sixtină, unde, sub jurământ de confidențialitate, aleg un nou lider al Bisericii Catolice. Votarea în sine este secretă și a fost introdusă în 1621 de Papa Grigore al XV-lea pentru a evita politica deschisă. La fiecare vot, cardinalii scriu numele alesului lor, de preferință cu o scriere distorsionată pentru a-și ascunde identitatea.

Deși papa este considerat succesorul Sfântului Petru, niciunul nu a ales numele Petru pentru numele său papal, asta pentru a evita comparațiile cu fondatorul Bisericii Catolice Romane și, pe de altă parte din cauza unei profeții vechi care spune că un papă numit Petru va preceda sfârșitul lumii. După ce noul papă este ales corect, buletinele de vot sunt arse, iar un aditiv este plasat în foc pentru a face fumul alb, semnalizând lumii că a fost ales un nou pontif.