Anul 2023 a început cu plecarea din sistem a mai multor judecători. În ziua de 23 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat cererile de eliberare din funcție ale 15 magistrați ai Curții Supreme de Justiție, trei dintre aceștia fiind membri ai CSM. Este vorba despre Iurie Bejenaru, Victor Boico, Victor Burduh, Ghenadie Plămădeală, Maria Ghervas, Ala Cobăneanu, Elena Cobzac, Iurie Diaconu, Galina Stratulat, Svetlana Filincova și Liliana Catan. Unul dintre judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție, care a părăsit sistemul, este Ghenadie Plămădeală, membru al Completului de judecată, care examina dosarul Dodon, învinuit de corupere pasivă și finanțare ilegală a unui partid. . CSM a mai dat curs cererilor de demisie ale patru judecători de la Curtea de Apel Chișinău - Maria Buzu, Liuba Pruteanu, Anatolie Galben și Maria Guzun, dar și a patru magistrați, membri ai CSM.

Plecările au continuat zece zile mai târziu. Curtea Supremă de Justiție a rămas fără încă patru judecători. Printre cei care au renunțat la funcție erau președintele interimar al instituției, Vladimir Timofti, Dorel Musteață, care era și președinte interimar al CSM, Nicolae Craiu și Dumitru Mardari. Au plecat din sistem judecătorul Judecătoriei Chișinău, Nina Arabadji, judecătorul Judecătoriei Cahul, Svetlana Uzun și judecătorul Dan Dubcovețchi, din Căușeni.

După valul de plecări a judecătorilor, experții au declarat că acest lucru creează un blocaj pentru contestațiile Comisiei pre-vetting, dar și o mare presiune pentru bugetul de stat. Mai mult, potrivit lor, magistrații ar fi fost nemulțumiți că trebuiau să treacă testul la integritate.

ILIE CHIRTOACĂ, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova: "E foarte simplu dacă punem avantajele și dezavantajele. Dacă rămâi în această funcție trebuie să treci evaluarea integrității. Nu vreau să întrăm în detalii și să zicem cât este de moral să pleci acum. Este o modalitate prin care simplu poți să scapi de niște bătăi de cap. Evident că această frustrare este legată și de proiectul noii legi cu privire la CSM, care nu le aduce prea multe avantaje. Fiindcă spune așa: vor fi evaluați, iar cei care nu trec evaluarea riscă să fie excluși din sistem. CSM trebuie să excludă acel judecător din magistratură în cazul în care nu trece evaluarea."

Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a avut o întrevedere cu judecătorii CSJ, atât cu cei care și-au depus demisia, cât și cu cei care nu au renunțat la mandat. Mihailov-Moraru a încercat să-i convingă să rămână în sistem, pentru că judecătorii care vor trece cu brio testul de integritate etică și financiară vor încasa salarii mai mari. Totuși, judecătorii s-au gândit că nu merită să meargă în acest exercițiu de evaluare și au considerat că este mai bine să plece mai devreme.

Problema plecării din sistem a mai multor judecători a fost abordată și de către comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders. În timpul unei vizite la Chișinău, oficialului de la Bruxelles a declarat că dacă Republica Moldova își dorește o reformare din temelie a sistemului judecătoresc, este necesar ca magistrații și procurorii să treacă prin acest filtru.

DIDIER REYNDERS, comisar european pentru Justiție: "Fiind în proces de aderare, va fi foarte important pentru Republica Moldova să îndeplinească toate solicitările, până a deveni un membru al Uniunii Europene, iar procesul de curățare a sistemului este necesar. Poate este prea strict, dar suntem gata să ascultăm toate criticile. Trebuie să fim siguri că avem o schimbare adevărată în organizarea procesului de justiție."

Atunci, comisarul european a mai spus că pentru a evita un blocaj al sistemului, este necesar un dialog constructiv, între autorități și judecători, pentru a găsi un numitor comun și o cale de a continua buna funcționare a comisiei de evaluare.

Lucrurile încep să se miște în justiție după ce, la sfârșit de martie, Parlamentul îi votează pe cei trei membri ai Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul non-judecătorilor, care au fost promovați de comisia pre-vetting. Pentru Tatiana Ceaglic, Alexandru Postică și Ion Guzun au votat 62 de deputați ai puterii. CSM a devenit astfel funcțional cu patru membri, dintre care trei - non-judecători.

OLESEA STAMATE, președintele Comisiei Juridice, Numiri și Imunități: "În rezultatul evaluării candidaților, am primit opt decizii de la comisia de pre-vetting, dintre care în trei decizii evaluarea integrității a fost promovată cu succes. În cadrul comisiei Juridice, am organizat interviurile pentru selectarea candidaților la funcția de membru CSM și candidații propuși spre atenția Dumneavoastră au acumulat un punctaj înalt."

În aceeași zi, Parlamentul votează în două lecturi și proiectul prin care magistrații și candidații pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție vor fi supuși evaluării externe. Legea a fost votată de 63 de parlamentari ai PAS. În rândul opoziției, acest lucru a stârnit nemulțumiri. Blocajul de la CSM ia sfârșit în luna martie, când Adunarea Generală a Judecătorilor a ales noii membri permanenți ai CSM. Cei patru judecători au fost aleși din lista candidaților care au promovat evaluarea în cadrul Comisiei pre-vetting. Este vorba despre Vasile Șchiopu, Ioana Chironeț, Sergiu Caraman și Maria Frunze. În calitate de membru supleant al CSM a fost votată Livia Mitrofan de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Magistrații au fost aleși pentru o perioadă de șase ani.

În data de 10 octombrie, Iulian Rusu a anunțat că demisionează din funcția de șef al Centrului Național Anticorupție. Ulterior, cererea acestuia a fost examinată în ședința plenară a Parlamentului.

Peste două săptămâni, la cârma instituției este numită o nouă persoană - Alexandr Pânzari, care până la demisia lui Iulian Rusu a exercitat funcția de director adjunct al CNA. Pânzari a fost numit pentru un mandat de cinci, fără posibilitatea exercitării unui alt mandat. Proiectul de hotărâre a fost votat de 62 de deputați.

A fost ocupat și fotoliul celui de-al șaselea magistrat al Curții Constituționale, care a stat liber mai bine de șase ani. În funcție a fost aleasă Viorica Puica, președintele interimar al Curții Supreme de Justiție. „Pentru” au votat toți membrii Consiliului Superior al Magistraturii, iar pe 24 noiembrie, Viorica Puica a depus jurământul în fața Parlamentului. Pentru această funcție a candidat și procurorul-șef al Secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale, Sergiu Russu, dar pentru el nu s-a dat niciun vot.

Un pas important în combaterea corupției Parlamentul îl face în data de 30 noiembrie, când a fost votat în prima lectură crearea unei noi instanțe, care va examina cauzele de corupție mare. Potrivit documentului, în cadrul instanței ar urma să activeze 15 judecători cu o reputație ireproșabilă. Deputatului PAS, Vasile Grădinaru, a declarat atunci că inițiativa legislativă are drept scop asigurarea calității și promptitudinii judecării cauzelor penale pe acte de corupție și a celor conexe.

VASILE GRĂDINARU: "Imediat ce am venit la guvernare am expus clar mesajul de susținere a independenței judecătorilor, am oferit garanții în modificarea funcției, modificând Constituția, am modificat legislația ce limitează utilizarea instrumentelor legale în scopul tergiversării examinării cauzelor, dar carul tot nu s-a urnit din loc."

Inițiativa legislativă urmează a fi examinată de Parlament și în lectură finală. Pe final de an, lucrurile s-au mișcat din loc și la Consiliul Superior al Procurorilor, care s-a ales cu cinci membri noi. Aceștia au fost aleși prin vot secret, la Adunarea Generală a Procurorilor. Candidatul din partea Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, a obținut cele mai multe voturi - 413. Din partea procuraturilor specializate a fost desemnată în CSP Aliona Nesterov, cu 364 de voturi, iar Eduard Panea a fost ales membru al Consiliului, din partea procuraturilor teritoriale. Iuri Lealin și Mariana Cherpec sunt membri supleanți.