Ministerul azer al Apărării a precizat într-un comunicat că vizează doar ţinte militare legitime, folosind ceea ce a numit arme de înaltă precizie, nu civili sau infrastructură civilă, ca parte a ceea ce a numit un impuls de restabilire a ordinii constituţionale a Republicii Azerbaidjan, notează Reuters. La rândul său, Armenia a dat asigurări că nu are forţe armate desfăşurate în Nagorno-Karabah, dând de înţeles că doar aliaţii săi separatişti se află la faţa locului, pentru a face faţă operaţiunilor antiteroriste lansate de Azarbaidjan.

NIKOL PASHINIAN, prim-ministrul Armeniei: "Situația de-a lungul granițelor Republicii Armenia este în prezent relativ stabilă. Aș dori să subliniez că situația este neschimbată."

Între timp, Ministerul Apărării azer a anunţat că organizează coridoare umanitare pentru a permite evacuarea civililor din Nagorno-Karabah.

O mare parte din regiune este controlată de autorităţile etnice armene, asupra cărora Baku face presiuni de mult timp pentru a le dizolva şi dezarma, aminteşte Reuters. Rusia, care în 2020 a desfășurat forța rusă de menținere a păcii ca parte a unui armistițiu mediat de Moscova pentru a pune capăt unui război de șase săptămâni, a cerut Azerbaidjanului și Armeniei să revină la discuțiile diplomatice.

MARIA ZAHAROVA, purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe: "Rusia îndeamnă insistent părțile în conflict să oprească vărsarea de sânge, să înceteze imediat acțiunile militare și să revină pe calea reglementării politice și diplomatice. Toți pașii pentru o soluție pașnică a ”problemei Karabah” sunt descriși într-un set de declarații trilaterale ale liderilor Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei, care au fost adoptate între 2020 și 2022."

Baku şi-a anunţat operaţiunea după ce s-a plâns că şase cetăţeni ai săi au fost ucişi de mine terestre în două incidente separate, lucru pe care l-a pus pe seama grupurilor armate armene ilegale. Până în ultimele zile, Baku a impus restricţii majore în coridorul Lacin - singurul drum ce leagă Armenia de Nagorno-Karabah - şi nu a permis ajutoarele pe motiv că traseul ar fi fost folosit pentru contrabandă de arme.

Nagorno-Karabah, recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, are o populaţie în majoritate covârşitoare de etnie armeană şi s-a desprins de sub controlul Baku la începutul anilor 1990 după un război. Arhi-rivalii din Caucaz au purtat un război scurt, dar brutal în 2020. Azerbaidjanul a capturat din nou porţiuni de teritoriu în interiorul şi în jurul enclavei, notează Agerpres.