DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: "Analizând sesizarea depusă pe data de 1 iulie 2020, prin care Guvernul a solicitat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Constituției.Curtea a observat că la data înregistrării sesizării, hotărârea Guvernului, prin care s-a adoptat proiectul de modificare a Constituției nu era publicat în Monitorul Oficial așa cum prevede articolul 102, aliniatul 4 din Constituție. Astfel, hotărârile adoptate de Guvern sunt inexistente."

În replică, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a avertizat că despre situația creată vor fi informați partenerii de dezvoltare.

FADEI NAGACEVSCHI, ministrul justiției: "Curtea Constituțională în orice moment putea să se adreseze către Guvern, pentru a întreba, dacă se confirmă sau se infirmă valabilitatea respectivului proiect de lege, ceea ce ei n-au făcut-o și asta este suspect pentru mine. Ne mai vorbind de faptul că avizul a fost oferit practic peste trei luni de zile anume în perioada electorală. Nu știu ce s-a întâmplat, dar pentru mine acest lucru este o enigmă.Sper foarte mult că datorită acestui aviz noi nu vom ajunge iarăși într-o zonă gri când toți partenerii de dezvoltare ăși vor întoarce spatele."

Pentru a preveni eventualele incertitudini la elaborarea unui alt proiect de revizuire a Legii Supreme, Curtea Constituțională a căzut de acord cu mai multe propuneri ale Guvernului. Magistrații au stabilit că propunerea privind excluderea termenului inițial de cinci ani de numire a judecătorilor urmăreşte asigurarea stabilității mandatului judecătorilor până la vârsta obligatorie de pensionare, obiectiv care este compatibil cu limitele de revizuire a Constituției.

DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: "Unele prevederi din proiectul de lege au fost avizate pozitiv în integralitatea lor. Unele prevederi au fost avizate pozitiv parțial, iar altele au fost avizate negativ."

Potrivit proiectului de modificare a Constituției, elaborat de Guvern, judecătorii tuturor instanțelor urmau să fie numiţi în funcție de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Totodată, preşedintele ar fi putut respinge o singură dată candidatura propusă de CSM. În opinia magistraților Curții Constituționale, autorii documentului nu au prevăzut un mecanism prin care ar fi evitat blocajul constituțional, în cazul în care președintele ar respinge repetat propunerea CSM. În schimb, Curtea a avizat pozitiv prevederea, potrivit căreia judecătorii ar avea doar imunitate funcțională, ceea ce presupune că nu poate fi pedepsit pentru opinia juridică sau pentru concluzia la care a ajuns în procesul de luare a deciziei. Proiectul mai prevede ca jumătate din cei 12 membri ai CSM să fie desemnaţi de Adunarea Generală a Judecătorilor, iar ceilalţi şase să fie aleşi prin concurs. Guvernul a mai propus ca mandatul de membru al CSM să fie de șase ani.