Potrivit Comisiei de la Veneția, în forma sa actuală, proiectul de lege permite Colegiului special de judecători să judece și cazuri de trădare, spionaj sau separatism, chiar dacă nu există un element de corupție. Experții europeni spun că în document trebuie precizat ce cazuri va examina Colegiul anticorupție.

RAPORTUL COMISIEI DE LA VENEȚIA: "Dacă intenția proiectului de lege revizuit este ca colegiul anticorupție să aibă competență doar în cazurile în care sunt prezente atât infracțiuni de corupție, cât și infracțiuni contra securității statului, această condiție ar trebui stipulată în mod explicit în proiectul de lege."

Comisia de la Veneția a subliniat și lipsa de cadre în cadrul Curții Supreme de Justiție, atrăgând atenția asupra necesității suplinirii acestor funcții. „Este o recomandare cheie”, ne-a declarat președintele Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă.

ILIE CHIRTOACĂ, președintele CRJM: "La Curtea Supremă sunt acum abia 10 judecători numiți, în eventualitatea în care va fi deplină componența - 19. Cei din civil, adică cam jumătate din ei, vor fi nouă judecători. Și atunci, ca să nu existe temeri că această specializare nu are loc într-un mod aleatoriu, Comisia recomandă ca de aceste cauze de anticorupție să se ocupe niște judecători care vor fi numiți printr-o procedură aleatorie. Vorbim despre o specializare care este limitată în timp și Comisia a recomandat ca aceste persoane să fie schimbate peste un an."

În proiectul de lege este prevăzută o indemnizație unică echivalentă cu 65% din salariul mediu pentru fiecare an lucrat. Experții europeni consideră însă că suplimentele lunare constante sunt o idee mai bună și le recomandă autorităților să țină cont de acest lucru. Alte deficiențe invocate privesc lipsa unor criterii clare de eligibilitate.

RAPORTUL COMISIEI DE LA VENEȚIA: "Actuala formulare „integritatea etică și financiară” este prea vagă și nearmonizată cu alte acte legislative. Totodată, avizul atrage atenția asupra absenței unei prevederi privind rotația eșalonată a judecătorilor anticorupție, ceea ce ar putea duce la blocaje, dacă toți sunt înlocuiți simultan la finalul mandatului."

Potrivit Comisiei de la Veneția, aceste probleme nu au fost corectate în versiunea revizuită a proiectului de lege și recomandarea rămâne în vigoare.

Fostul președinte al Comisiei juridice numiri și imunități de atunci, Olesea Stamate, acum deputat neafiliat, a caracterizat opinia Comisiei de la Veneția drept una „corectă”. „Speranța este că autoritățile vor ține cont de recomandări”, a subliniat Stamate.

OLESEA STAMATE, deputat neafiliat: "Din punctul meu de vedere, opinia este corectă. Sigur, Comisia are unele recomandări per care le notează și sunt recomandări care au fost sesizate și în prima opinie din 2023 și nu au fost implementate și nu s-a ținut cont de ele și altele de care s-a ținut cont parțial. Speranța este că autoritățile vor ține cont de recomandările Comisiei la elaborarea modificărilor pentru lectura a doua proiectului. Presupun că acest proiect va fi votat până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare."

Totul a pornit în 2023, când șefa statului a cerut Parlamentului și Guvernului să înființeze o Curte Anticorupție – o instanță specializată pentru judecarea dosarelor mari de corupție. Instituția ar fi urmat să primească denumirea de Curtea Anticorupție, în care să lucreze 15 judecători, selectați prin concurs de Consiliul Superior al Magistraturii și numiți de Președinție.