Ucrainenii sperau că 2023 va fi anul în care vor alunga forțele ruse din zonele ocupate, dar linia frontului abia s-a clintit, subliniază Reuters. Războiul a ucis sau rănit deja sute de mii de oameni, a distrus orașe și sate, a forțat milioane de oameni să plece din casele lor și a pus alte sute de mii de oameni sub ocupația rusă. Mult așteptata contraofensivă a Kievului s-a dovedit până acum în imposibilitatea de a trece prin liniile defensive rusești, din sud și est.

THOMAS BALMFORTH, corespondent-șef al Reuters pentru Ucraina: "Rusia controlează aproximativ 17,5% din teritoriul ucrainean. Forțele ruse au revenit la ofensiva în est și au crescut presiunea asupra orașului Avdiivka. Mulți dintre soldații ucraineni sunt epuizați și mulți dintre ei luptă pe front de aproape doi ani. Comandantul șef al Ucrainei a descris deja războiul fiind în impas. Președintele Zelenski a respins această caracterizare, dar pare foarte greu de imaginat că oricare dintre părți ar putea schimba lucrurile foarte repede pe câmpul de luptă."

Dar să ne amintim cum a decurs 2023 pentru ucraineni. În ianuarie au existat presiuni asupra Guvernului Germaniei pentru a trimite tancuri Leopard în Ucraina şi a permite altor ţări să facă acelaşi lucru. Într-un final, Berlinul, urmat ulterior de alte capitale din Vest, a anunțat o coaliție a tancurilor pentru Ucraina.

A fost un an în care președintele Volodimir Zeleneski a întreprins multiple călătorii în străinătate pentru a aminti lumii că Rusia își continuă războiul crud, iar Ucraina are nevoie de arme pentru a se proteja. Oriunde a susținut discursuri, Zelenski a fost întâmpinat cu aplauze.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Noi știm: libertatea va învinge, știm că Rusia va pierde."

La sfârșitul lunii februarie, preşedintele american Joe Biden a efectuat o vizită-surpriză la Kiev, promițând că Statele Unite vor fi alături, oricât va fi nevoie. JOE BIDEN, președintele SUA: "Putin a crezut că Ucraina este slabă, iar vestul este divizat. Domnule președinte! Împreună cu cetățenii ucraineni amintiți lumii în fiecare zi ce înseamnă cuvântul curaj. Vom fi alături de dumneavoastră oricât va fi nevoie."

Luna martie a venit cu o veste-bombă. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, pe care îl acuză de comiterea de crime de război în invazia sa asupra Ucrainei. „Rusia nu cooperează cu această instituție, iar posibilele rețete de arestare provenite de la Curtea Internațională de Justiție vor fi nule din punct de vedere legal pentru noi”, a subliniat atunci purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

La sfârșit de aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mers la Kiev pentru prima dată de când Rusia a declanșat în această țară un război brutal de agresiune, promițând că NATO va fi alături de Ucraina oricât va fi necesar.

În 2023 nu au lipsit atacurile de amploare cu rachete și drone ale Moscovei asupra mai multor localități din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. De exemplu, în aprilie, 19 oameni au murit în urma unei lovituri într-un bloc de locuințe din orașul Uman. Iar în octombrie, o lovitură aeriană masivă a Rusiei asupra satului Groza din regiunea Harkov a ucis 51 de oameni.

În luna mai, Marea Britanie a devenit prima țară care a decis furnizarea către Kiev a rachetelor de croazieră cu rază lungă de acţiune Storm Shadow. Tot în acea perioadă, Zelenski a efectuat un turneu european, unde s-a întâlnit cu omologi ai săi. A ajuns și dincolo de Europa - în Arabia Saudită. Iar pe 1 iunie, Zelenski a ajuns în Republica Moldova, la Bulboaca, unde a avut loc Summitul Comunității Politice Europene.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Toate țările care au graniță cu Rusia și nu vor să fie sfârtecate de Rusia trebuie să se alieze cu UE și cu NATO. Nu avem decât două alternative - fie un război deschis, fie ocupație din partea Rusiei, pas cu pas."

La început de iunie, rușii au aruncat în aer barajul Hidrocentralei Nova Kahovka, una dintre cele mai mari infrastructuri de acest tip din Ucraina, care alimentează cu apă centrala nucleară Zaporojie. De partea cealaltă, Kremlinul a acuzat Kievul pentru explozie. Liderii din Vest au subliniat atunci că atacul împotriva barajului conferă războiului declanşat de Rusia o nouă dimensiune, fiind o crimă de război. Distrugerea barajului a dus la inundarea a peste 600 de kilometri pătraţi în regiunea Herson. Mii de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele, iar experții au vorbit despre o catastrofă ecologică ce va avea consecințe în timp.

Tot în luna iunie, Kievul a lansat o contraofensivă pentru a elibera teritoriile ocupate de ruși, dar nu a obținut rezultate majore, scrie France 24. Ucraina nu se va opri până când își va elibera toate teritoriile, a punctat pentru Jurnal TV șeful adjunct al Biroului preşedintelui Ucrainei, Igor Zhovkva.

IGOR ZHOVKVA: "Da, toți vor ca ea să decurgă cât mai repede cu putință, dar așa cum spune președintele meu, acesta nu este un film de la Hollywood: intri repede în case, îi ucizi pe toți și ești erou. Nu! Și rușii se pregătesc. Au făcut o linie de apărare destul de bună, dar asta nu înseamnă că nu o vom depăși. Ceea ce nu vom avea este o pauză de iarnă la care ei visează."

În luna iulie, la summit-ul NATO de la Vilnius, a avut loc reuniunea inaugurală a Consiliului NATO-Ucraina.

JENS STOLTENBERG, secretarul general al NATO: "La acest summit am reafirmat că Ucraina va deveni membru al Alianței și am luat decizii de a aduce Ucraina mai aproape de NATO. Astăzi ne întâlnim în calitate de egali și aștept cu nerăbdare să ne întâlnim în calitate de aliați."

Tot în iulie, Rusia s-a retras din acordul mediat de ONU și Turcia, semnat anul trecut cu Ucraina, care permitea transportul în siguranţă al cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, stârnind critice din partea comunității internaționale. Ulterior, Moscova şi-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii de export a Ucrainei pe fluviul Dunărea şi portul Odesa.

Toamna a început cu o veste-surpriză în politica de la Kiev. În septembrie, ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a demisionat, iar în loc a fost numit Rustem Umerov, fost şef al Fondului Proprietăţii de Stat.

Tot în septembrie, secretarul de stat al SUA a venit la Kiev, într-o vizită-surpriză, în care a anunțat un nou ajutor financiar. Tot toamna, pentru a doua oară, Zelenski s-a aflat la New York, unde a susținut un discurs de la tribuna Națiunilor Unite, dar și a avut întrevederi cu oficiali americani.

Iarna a început cu o veste bună pentru ucraineni - Consiliul European a aprobat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina.

VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: "Aceasta este o muncă masivă – să integrăm statul, toate instituțiile, toate normele în Uniunea Europeană. Dar o vom face. Ucraina a dovedit în mod repetat de ce suntem capabili. Va exista o altă decizie victorioasă – va veni momentul când vom putea sărbători aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană."

Rusia își numeşte invazia drept „operaţiune militară specială”, ceea ce este de fapt o agresiune nejustificată şi neprovocată împotriva unui stat suveran. În februarie se vor împlini doi ani de când Rusia a declanşat un război în Ucraina, soldat cu moarte și distrugeri masive în infrastructură.