PAULA BEJENARI, reporter Jurnal TV: "Expoziția cuprinde fotografii, documente de arhivă, obiecte de epocă și mărturii care readuc în atenția oamenilor tragediile provocate de regimul sovietic. Organizatorii spun că vizitatorii vor a afla în detaliu ce au însemnat deportările, foametea și represiunile. Totodată, prin acest gest vor cinsti memoria victimelor."

MARGARETA ALEXA, fostă deportată de la Rădeni, raionul Călăraşi: "Vreau să vă spun că atunci mi-a fost groază, deodată nu am înțeles, pentru că eram de 10 ani. Dându-mi seama, copil, copil, dar când am ajuns la marginea satului, toată lumea răcnea, vitele răgeau. Eu nu uit acest moment niciodată, eu nu mai pot plânge de atunci, că am plâns o viață întreagă."

MARGARETA CEMÂRTAN-SPÂNU, fostă deportată de la Mihăileni, raionul Râșcani: "Am fost deportată în 1949, al doilea val de deportări. Ne-au dus în Siberia, după Ural, regiunea Kurgan. A fost un genocid adevărat, altceva nu. Propriul popor, care de acum eram ocupați, eram sovietici, lichidați 60 de milioane de propriul popor. Asta nu este genocid? Genocid!"

Organizatorii spun că expoziția conține fotografii de epocă, documente istorice și mărturii ale victimelor represiunilor staliniste.

ALEXANDRU POSTICĂ, președinte al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici: "Trebuie să înțelegem că sunt 10.000 și poate aproape 100.000 de oameni care s-au reîntors din Siberia și din Gulag, precum și din Kazahstan și au continuat aici o viață demnă și au clădit viitorul acestei țări. Probabil de asta ar trebui să ne aplicăm capurile în fața acestui simbol."

IGOR CAȘU, director Agenția Națională a Arhivelor: "Ea are drept scop să cuprindă toată perioadă comunistă, inclusiv Transnistria Interbelică, RSS Moldovenească. Continuă cu deportările din primul an de ocupație sovietică din 1940-1941, din 1949, 1951 și continuă și după 1953. A doua componentă a terorii de stat este foametea."

CRISTIAN JARDAN, ministrul Culturii: "Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că, până la finele acestei luni, va fi votată o lege care va introduce sancțiuni pentru nerecunoașterea atrocităților comise de regimul stalinist."

IGOR GROSU, președintele Parlamentului: "Sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, foamete, deportări să fie inclus în legislația Republicii Moldova, așa cum există prevederi de felul acesta pentru alte atrocități care le-au comis alte regimuri totalitare pe teritoriul Republicii Moldova. Și noi o să corectăm lucrul acesta, o să reușim până la Congresul din 28."

Expoziția de la Chișinău poate fi vizitată până în 6 iulie. În premieră, o expoziție similară a fost inaugurată și la Bălți. Operațiunea de deportare în masă a locuitorilor Basarabiei, din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a cuprins 18.392 de oameni și era parte a unei acțiuni mai ample de „curățare” a noilor teritorii ocupate de URSS în anii 1939–1940. Deportarea din 6–9 iulie 1949 a fost cea mai de amploare pe actualul teritoriu al Republicii Moldova.