Surse din interiorul NATO au declarat pentru Radio România Actualități că draftul declarației commune a statelor NATO începe cu o confirmare a angajamentului tuturor aliaților pentru respectarea articolului 5, cel privind apărarea colectivă, celebrul principiu „toți pentru unul și unul pentru toți” în cazul unui atac la adresa unui aliat.

Un al doilea element al declarației este angajamentul pentru creșterea bugetelor apărării la cinci procente, exact cum doreau Statele Unite, din care 3,5 procente sunt pentru achizițiii militare propriu-zise, iar 1,5 procente sunt cheltuieli conexe, cum ar fi mobilitatea militară sau securitate cibernetică.

Un lucru extrem de important aici este faptul că toate donațiile de armament și echipament militar către Ucraina vor fi considerate ca o cheltuială pentru atingerea acestor cinci procente. Mai mult, în declarație este specificat foarte clar angajamentul aliaților de a sprijini în continuare Ucraina pentru că „securitatea Ucrainei contribuie la securitatea Alianței”.

O surpriză este însă faptul că aliații nu vor specifiica absolut nimic despre Rusia, desi, conform informațiilor de până acum, Rusia ar fi trebuit menționată ca principală amenințare la adresa spațiului euro-atlantic. Conform ultimelor informații, cuvântul Rusia nu apare în declarația finală, dar prin frazele referitoare la securitatea Ucrainei ca fiind importantă pentru cea a Alianței, se poate citi că Rusia este principala amenințare.

Toate aceste informații sunt sub rezerva faptului că ultimele modificări ale textului Declarației NATO sunt încă subiect de negociere în Consiliul Nord-Atlantic, precizează sursa citată.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți la reuniunea NATO ca statele europene membre ale acestei organizații să finanțeze ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia cu cel puțin 0,25% din PIB-ul lor, avansând drept argument faptul că țara sa luptă împotriva unei agresiuni ruse care în opinia sa amenință întreaga Europă.

VOLODIMIR ZELENSKI: "Le mulțumesc tuturor țărilor, tuturor liderilor, care s-au angajat să dedice pentru susținerea Ucrainei o parte din cheltuielile lor de apărare. Dacă toate țările europene dedică pentru aceasta cel puțin 0,25% din PIB-ul lor - și le mulțumim țărilor care alocă mai mult, precum Olanda, Norvegia, Suedia și un angajament atât de mare precum cel al Germaniei -, lucru destul de rezonabil, opțiunile pentru pace în Europa ar crește."

Președintele ucrainean a avut la Haga o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că urmărește ca obiectiv integrarea industriilor europene de apărare cu industria de profil ucraineană „ca și când Ucraina ar fi în UE”.