Republica Moldova marchează astăzi 35 de ani de la semnarea Declarației de suveranitate
Republica Moldova marchează astăzi 35 de ani de la semnarea Declarației de suveranitate. Adoptarea acestui document s-a produs într-un climat politic complicat, dar a fost primul pas concret pe drumul către independență. „În vara anului 1990 aveam armata sovietică la Chișinău”, reamintește istoricul Igor Cașu.
IGOR CAȘU, istoric: "Este un moment cheie al Mișcării de eliberare națională, care începe apropo, cu prima victorie - Marea Adunare Națională care este pe 27 august 1989, urmată de adoptarea legislației lingvistice în zilele următoare. Se declară supremația legilor RSS Moldova asupra celor unionale, ceea ce este, dacă vreți, elementul cheie al unui stat independent. În al doilea rând, se instituie cetățenia republicană, se declară faptul că pământul, subsolul, apele, pădurile, sunt proprietatea exclusivă a RSS Moldovenești și alte elemente de acest fel, care anticipează în plan internațional independența, pentru că se face referire timidă la ONU, că se vor începe tratative și așa mai departe."
În linii mari, este vorba de o declaraţie de independenţă, dar se evita acest cuvânt din complezenţă pentru Moscova, sugerându-se că ar mai exista o şansă ca Uniunea Sovietică să fie păstrată într-o formulă reînnoită, explică Igor Cașu.
IGOR CAȘU, istoric: "Este, dacă vreți, o declarație de independență, avant la lettre. Arată că Moldova este deschisă negocierilor pentru semnarea unui tratat unional, dar mai degrabă, dacă situația va permite, se vrea independență, este acest mesaj foarte subtil. Să nu uităm, vara anului 1990, avem armata sovietică la Chișinău, KGB-ul este încă controlat de Moscova. Deci, sunt acești pași, dar cumva, foarte prudenți.În același timp, trebuie să ținem cont că centrul unional era atunci împărțit.Era Gorbaciov, care reprezenta centrul imperial sovietic și care nu vede cu ochi buni această declarație și avem Rusia lui Elțin, care ne-a îndemnat, de fapt, să declarăm această suveranitate, pentru că ei au făcut-o pe 12 iunie."
Igor Cașu atrage atenția că sensul „suveranității” este adesea disputat sau instrumentalizat de partide și lideri politici, care și-au asumat pe nedrept acest termen.
IGOR CAȘU, istoric: "Cei care se numesc astăzi suveraniști, și în România, inclusiv, de fapt, ei au confiscat un termen care are o conotație pozitivă, este esența unui stat independent, suveranitatea, ei încearcă să legitimeze cumva revenirea la ceea ce a fost în trecut. Cu alte cuvinte, acest curent suveranist a confiscat pe nedrept acest cuvânt și noi trebuie să reținem această diferență și sensul care a fost deturnat."
În stradă, oamenii ne-au spus că Republica Moldova este un stat suveran, dar ingerințele străine se fac simțite.
Textul Declarației a fost elaborat meticulos, ținând cont de toate implicațiile desprinderii de facto de Uniunea Sovietică. În pofida opoziției venite din partea deputaților pro-sovietici, documentul a fost adoptat cu o largă majoritate, reprezentând o victorie decisivă a forțelor democratice. Un an mai târziu, pe 23 iunie 1991, cu prilejul primei aniversări de la proclamarea suveranității, au fost emise primele timbre poștale, cu stema și drapelul Republicii Moldova.








