Zeci de mii de forțe de ordine sunt mobilizate în Franța, în contextul unor manifestații tensionate
În Franţa sunt în plină desfăşurare manifestaţii violente, în cadrul mişcării de protest „Blocăm totul!”, de paralizare a ţării. Conform Le Figaro, aproape 80.000 de polițiști și jandarmi au fost desfășurați la nivel național. Autoritățile au raportat aproape 200 de arestări, dintre care peste 130, la Paris. Ieri, președintele Emmanuel Macron l-a nominalizat pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței.
Protestatarii demonstrează miercuri în toată Franța, perturbând traficul, incendiind coșuri de gunoi și ciocnindu-se cu poliția, în încercarea de a „bloca totul”, exprimându-și furia față de clasa politică și de reducerile bugetare planificate. Forțele de securitate s-au desfășurat în toată țara pentru a încerca să înlăture orice blocadă cât mai repede posibil, au declarat oficialii. Aproape 200 de protestatari au fost arestați în toată țara și au existat unele încăierări, scrie Reuters.
La Paris, poliția a folosit gaze lacrimogene asupra tinerilor protestatari care blocau intrarea într-un liceu, iar pompierii au îndepărtat obiecte arse de pe o baricadă.
La ora 6 dimineața, aproximativ cincizeci de protestatari care cântau „On est là ”, imnul mișcării „vestelor galbene” din 2018, s-au adunat la Porte d'Orléans, în sudul Parisului, pentru a încerca să blocheze traficul spre aeroportul Orly, a remarcat un jurnalist AFP. Poliția a intervenit pentru a preveni blocajul.
La Marsilia, protestatarii au blocat un sens giratoriu, adunați în spatele unui banner pe care scria „O singură soluție: revoluția”.
Mișcarea „Bloquons Tout” - Blocăm Totul, a prins amploare pe rețelele de socializare și în chat-uri criptate în timpul verii, înainte de înlăturarea lui François Bayrou din funcția de prim-ministru printr-un vot de neîncredere parlamentară de luni. Președintele Emmanuel Macron l-a nominalizat marți pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței. Acesta a ocupat funcţia de ministru al apărării în mai multe guverne numite de Macron, supraveghind creşterea cheltuielilor pentru apărare şi contribuind la conturarea viziunii europene în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Ucraina în cazul încheierii unui acord de pace cu Rusia.
Alegerea lui Lecornu indică determinarea lui Macron de a continua cu un guvern minoritar care susţine ferm agenda sa de reforme economice pro-business, în cadrul căreia au fost reduse impozitele pentru întreprinderi şi persoanele bogate şi a fost majorată vârsta de pensionare, notează Reuters. Prioritatea imediată a lui Lecornu va fi să ajungă la un consens privind bugetul pentru 2026, o sarcină care s-a dovedit a fi fatală pentru Francois Bayrou, care a insistat pentru reduceri agresive ale cheltuielilor pentru a reduce deficitul, ajuns la o valoare aproape dublă faţă de plafonul impus în Uniunea Europeană de 3% din PIB.
Noul premier are acum și sarcina dificilă de a forma un guvern capabil să obțină sprijinul unui parlament fragmentat.
