Potrivit experților din societatea civilă, agenda de reforme este elementul-cheie fără de care Planul de creștere economică riscă să rămână doar o promisiune pe hârtie. Aceștia avertizează că fără modernizarea reală a instituțiilor, fără combaterea birocrației și fără transparență, cele 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene nu vor genera schimbări vizibile.

ADRIAN LUPUȘOR, director executiv, Expert-Grup: "Noi vedem o serie de măsuri insuficiente. De exemplu, în domeniu agriculturii sunt doar trei sau patru măsuri, deși pentru a accelera creșterea economică noi avem nevoie de o agricultură care să genereze valoare adăugată mai mare și să asigure o productivitate mai mare. Noi trebuie să încurajăm și să dăm prioritate subvențiilor în agricultură care să-i încurajeze pe fermieri să proceseze materia primă și să-și crească nivelul de sofisticare tehnologică."

Adrian Lupușor a mai atras atenția că lipsesc măsuri pentru dezvoltarea piaței de capital, dezvoltarea instrumentelor financiare și susținerea financiară a companiilor care implementează standardele Uniunii Europene la nivel de firmă. Pentru a facilita creșterea economică, trebuie să fie prioritizate procesarea materiei prime și fortificarea infrastructurii calității mărfurilor care sunt exportate pe piața europeană. Un element foarte important în Planul de creștere economică a țării este domeniul social, care trebuie să fie reformat.

LILIANA PALIHOVICI, președintele asocieației „Institutum Virtutes Civilis”: "Aceste schimbări și reforme pe dimensiunea socială trebuie să meargă mână în mână cu reforma administrației publice, sprijinul oferit pentru mediul rural, pentru că dacă analizați harta serviciilor sociale, o mare parte a serviciilor de calitate se află în Chișinău, Bălți, Cahul și în câteva alte orașe. Avem populație vulnerabilă - copii în dificultate, persoane cu dizabilități."

Pe lângă proiecte de infrastructură care pot dezvolta economia țării, acest Plan de creștere prevede și o serie de măsuri care au un impact economic scăzut, mai spun experții. Julda Kielyte, liderul de echipă a portofoliului de creștere competitivă și incluziune a Delegației Uniunii Europene la Chișinău, a declarat că Republica Moldova are nevoie de schimbări structurale în toate domeniile.

JULDA KIELYTE, membru al Delegației Uniunii Europene la Chișinău: "Vom discuta și cu Guvernul și cu societatea civilă pentru o implicare mult mai mare, iar consultările să avanseze. Guvernul trebuie să fie responsabil, așa cum ați menționat, pentru că vorbim despre banii cetățenilor europeni, care au fost oferiți cetățenilor Moldovei, pentru ca ei să beneficieze. Da, trebuie să privim creativ cum putem schimba situația și cum putem merge cu toții înainte."

Planul de Creștere Economică în sumă de 1,9 miliarde de euro include investiții în infrastructură, sănătate, educație și tranziția ecologică, precum și reforme în justiție și administrația publică. Printre proiectele planificate se numără reabilitarea drumurilor, construirea Spitalului Regional Bălți și modernizarea sistemelor de irigații. Potrivit autorităților de la Chișinău, prima tranșă ar urma fi recepționată în iunie curent, dacă vor fi respectate angajamentele asumate.