În 2022, primul an al războiului, au fost raportate patru incidente de încălcare a spațiului aerian. Un an mai târziu, erau deja șase incidente, iar în 2024 – zece. Anul trecut, autoritățile au detectat 17 incidente de acest fel, iar de la începutul acestui an au fost deja 44. Printre aparatele care au pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării noastre au fost atât drone de atac, drone-momeală, cât și rachete sau fragmente ale acestora.

În ultimii ani, Republica Moldova a investit în radare moderne, pentru detectare. Acestea sunt doar ochii sistemului de apărare antiaeriană, care poate identifica ținta, viteza și altitudinea acesteia. Pentru a o opri este nevoie însă de cel de-al doilea element: mijloacele de interceptare.

ARTUR LEȘCU, expert în securitate și apărare: "Apărarea aeriană este un lucru foarte complex și este un lucru stratificat. Noi deocamdată am investit și e foarte bine că am investit în mijloacele de detecție. (...) Următorul pas e să avem și capacitatea să acționăm la nevoie. Mai simplu spus, să doborâm acele ținte aeriene, dacă reprezintă pericol."

Nici detectarea nu este însă garantată în orice situație. Dronele pot zbura foarte jos, pot fi construite din materiale mai greu de detectat, iar dealurile și văile pot limita raza radarului. Cu cât ținta este observată mai târziu, cu atât rămâne mai puțin timp pentru intervenție.

ARTUR LEȘCU, expert în securitate și apărare: "El nu poate acoperi, din păcate, întreg teritoriul Republicii Moldova și nu acoperă la toate altitudinile (...) există diferite denivelări în teren, văi, dealuri și ele încurcă acționarea acestui radar. Noi am vrea să vedem mai departe, peste orizont, adică să vedem când pericolul se apropie, dar nu să-l vedem (...) când deja n-ai timp pentru reacție."

Aici apare principala problemă, deoarece nu există o armă universală pentru orice tip de dronă. Pentru fiecare tip de amenințare sunt necesare mijloace de interceptare potrivite. Nici amplasarea unor sisteme de interceptare pe tot perimetrul frontierei nu este realistă, pentru că ne-ar costa miliarde de euro, a explicat fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru.

ANATOL ȘALARU, fost ministru al Apărării: "Noi nu putem nici cu 10 miliarde de euro să garantăm că vom avea spațiu aerian protejat, fiindcă e nevoie de foarte mulți oameni, e nevoie de foarte multe echipamente care astăzi nu sunt, nu sunt suficiente. Și e nevoie de, în primul rând, ca Republica Moldova să fie integrată în acest sistem de protejare antidronă la nivel de Uniunea Europeană."

Asta ar însemna că apărarea ar trebui construită în jurul infrastructurii critice – structuri energetice, instituții ale statului și noduri de transport – care să fie conectată la un sistem mai larg de avertizare și apărare. Fostul ministru al Apărării consideră că numeroasele incidente din ultimul an nu mai pot fi tratate ca incidente.

ANATOL ȘALARU, fost ministru al Apărării: "Rusia vrea să creeze diversiuni în diferite țări, vrea să copleșească capacitatea noastră de reacție, vrea să discrediteze guvernarea în fața cetățenilor, pentru ca oamenii să nu mai creadă în Guvern și ca oamenii să ceară de la Guvern să nu mai sprijinim Ucraina, fiindcă vedeți că, dacă o sprijinim, ne atacă Rusia."

Republica Moldova are deja un radar modern, Ground Master 200, cumpărat din Franța și pus în funcțiune la sfârșitul anului 2023. El poate detecta și urmări inclusiv drone, însă nu poate asigura protecția întregului spațiu aerian. Un al doilea sistem radar, cumpărat pe bani europeni, este în proces de integrare.

Următorul pas nu va fi doar să vedem drona, ci să putem să o oprim. Pentru asta, Uniunea Europeană a aprobat anul acesta 120 de milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru un sistem de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, care va completa radarele și celelalte mijloace de supraveghere.