Deși anticipat de serviciile secrete americane și britanice, războiul declanșat de Putin împotriva țării vecine a fost un șoc pentru întreaga lume. Primele bombardamente au putut fi auzite, pe 24 februarie, dimineața, inclusiv la Chișinău. De mai bine de trei luni, ucrainenii trăiesc o tragedie fără pauze și fără sfârșit cu mii de oameni uciși și cu numeroase orașe distruse în totalitate. Urmează un rezumat al invaziei ruse în primele 100 de zile.

Pe 24 februarie, la ora 5.30, presa de stat din Rusia începea să transmită un discurs prezidențial. Putin anunța o „operațiune militară specială” care viza „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. La scurt timp au început bombardamentele. Au fost atacate cu rachete orașele Kiev, Kramatorsk, Harkov, Odesa, Mariupol și altele, iar președintele Zelensky devenea ținta unor atentate puse la cale de ruși.

Într-un mesaj public, Putin le-a cerut militarilor ucraineni să preia puterea „în propriile mâini” și a numit conducerea Ucrainei „șleahtă de narcomani și neonaziști care s-a aciuat în Kiev”. În primele zile de război, capitala Ucrainei a fost atacată din trei direcții. Au fost semnalate explozii în tot orașul. Ministerul ucrainean al Apărării îi îndemna pe oameni să facă cocktail-uri molotov și să se pregătească să-și apere orașul. Istoria celor 13 polițiști de frontieră ucraineni, care apărau Insula Șerpilor și care au refuzat să se predea atunci când o navă de război a Rusiei s-a apropiat de insulă a devenit celebră în întreaga lume.

Orașul Mariupol a fost cel mai intens bombardat de ruși. Rachetele rusești l-au transformat într-o ruine. Case distruse, mașini făcute scrum, străzi pustii, blocate de dărâmături și peste 100.000 de oameni rămași captivi într-un oraș din care „nu a mai rămas nimic”. Conform unor estimări, între 22 000 și 50 000 de oameni și-ar fi pierdut viața în Mariupol. O lume întreagă a urmărit rezistența eroilor ucraineni baricadați în subsolurile uzinei Azovstal. Batalionul Azov a ținut piept în fața inamicului rus timp de trei luni, epuizând imense resurse ale trupelor invadatoare. În cele din urmă, cei rămași în viață au fost luați prizonieri.

În a șaptea zi de război, rușii au cucerit primul oraș important din Ucraina, Herson. Sute de oameni au ieșit în stradă să se opună invadatorilor. După două zile de lupte crâncene, la limita unei tragedii mondiale, rușii au ocupat centralele nucleare din Cernobîl și Zaporojie. Occidentul s-a arătat îngrijorat urmare a bombardamentelor forțelor ruse asupra acestor obiective nucleare.

Milioane de oameni, în special femei și copii, încercau să se refugieze în țările vecine. Moldova și Polonia a adăpostit cei mai mulți refugiați. Peste 500 de mii de refugiați au intrat în Moldova, dintre care 90 000 au rămas aici în speranța că războiul se va sfârși în curând și ei se vor putea întoarce acasă. Unii s-au adăpostit în centrele de plasament temporar, dar majoritatea au fost primiți în familii de către moldoveni. Alții au închiriat apartamente în Moldova.

La mijlocul lunii martie, ofensiva rusească a încetinit. O imensă coloană rusească de tancuri și blindate, care se îndrepta spre Kiev, dinspre nord-est, a fost blocată. Aviația și artileria ucraineană au distrus-o pur și simplu. Rușii au anunțat retragerea din zonele pe care le controla în Ucraina. Au lăsat în urma lor pământ pârjolit și... genocid. Astfel, o lume întreagă a aflat despre masacrul de la Bucea. Peste trei sute de localnici, inclusiv femei și copii, au fost înmormântați în gropi comune, după ce au fost uciși de către soldații ruși. Rusia a negat acuzațiile și a încercat, propagandistic, să acrediteze ideea că imaginile sunt regizate de ucraineni și că morții arătați la televizor ar fi actori. În aprilie au ieșit la iveală alte atrocități comise în suburbia capitalei ucrainene. Salvatorii și echipele de voluntari au scos zeci de cadavre de sub dărâmăturile clădirilor din Borodyanka. Orașul a fost distrus de rachete.

În Irpen - același peisaj macabru. Rușii au lăsat în urmă ruine, scrum și moarte. Oamenii au fost înmormântați în curțile blocurilor.

Tot în aprilie, forțele ucrainene au scufundat legenda Kremlinului - crucişătorul „Moscova” - nava-amiral a flotei ruse din Marea Neagră. A fost lovită cu rachete ucrainene „Neptun”. Este cea mai mare pierdere navală suferită de Rusia de la al Doilea Război Mondial. Apropo, crucișătorul „Moscova” a fost nava rusească vizată în mesajul celebru al grănicerilor ucraineni de pe Insula Şerpilor.

Două rachete ale ocupanților ruși au lovit gara feroviară din orașul Kramatorsk, din estul țării, folosită pentru evacuarea civililor. Atacul aerian a lăsat în urmă cel puțin 50 de morți, inclusiv cinci copii, și peste 100 de răniți. Spitalele din oraș s-au umplut cu răniți.

La sfârșitul lunii aprilie, în ajunul Paștelui, Zelenski a susținut o conferință de presă într-o stație de metrou din Kiev. În timp ce președintele ucrainean discuta cu jurnaliștii, rușii au atacat cu rachete regiunea Odesa. Au murit inclusiv nou-născuți, mame și oameni în etate.

La o sută de zile de la invazie, Ucraina rezistă. Luptele continuă în Lugansk și Donețk. Pe măsură ce armata ucraineană primește armament modern din partea Occidentului, rușii înregistrează eșec după eșec în încercarea lor de a sparge liniile de apărare ale apărătorilor Ucrainei. Aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se ascund acum în mai multe adăposturi de sub uzina de produse chimice din Severodonețk. Autoritățile ucrainene susțin că peste 30.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul războiului, iar pierderile ucrainenilor constituie între 60 şi 100 de soldaţi zilnic ucişi în lupte şi aproximativ 500 de răniţi. Cele peste trei luni de război din Ucraina au avut consecințe devastatoare pentru copii, potrivit UNICEF. Trei milioane de copii din Ucraina și peste 2,2 milioane de copii din țările care găzduiesc refugiați necesită asistență umanitară. Doi din trei copii au fost strămutați din cauza luptelor. Și totuși, Ucraina este hotărâtă să reziste.