Acord în Azerbaidjan-Karabakh
Autorităţile din Azerbaijan au declarat că au oprit operațiunea militară începută ieri în Nagorno-Karabakh, după ce forțele armene separatiste au convenit să depună armele. Mâine urmează să aibă loc primele negocieri privind reintegrarea acestui teritoriu disputat cu Armenia, scrie AFP. Armenii din Nagorno-Karabakh au anunţat că au depus armele în cadrul unui armistiţiu încheiat cu Azerbaijanul, după o mediere rusă. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, care aseară s-a confruntat cu proteste masive din partea populației, a declarat că Erevanul nu a participat la elaborarea acordului de încetare a focului.
La 24 de ore după ce Azerbaijanul a declanşat ofensiva, au murit zeci de oameni, iar peste 200 au fost răniţi, scrie Reuters.
Forţele separatiste au afirmat că trupele azere le-au străpuns liniile şi au cucerit un număr de înălţimi şi de joncţiuni rutiere strategice, în timp ce lumea a stat deoparte, nefăcând nimic. Baku a revendicat marţi seară cucerirea a 60 de poziţii armene. Ministerul rus al Apărării, responsabil cu o misiune de pace în Nagorno-Karabah de la ultimul război din 2020, a anunţat că a evacuat peste două mii de civili din cele mai periculoase zone ale regiunii. Administraţia de la Stepanakert, capitala enclavei Nagorno-Karabah, a anunţat că primele discuţii privind reintegrarea teritoriului secesionist în Azerbaijan vor avea loc joi în oraşul azer Ievlah, situat la 295 km vest de Baku.
Liderul armean s-a confruntat cu proteste acasă de la pierderea războiului din 2020 cu Azerbaijanul pentru Karabakh. Aseară, mii de oameni s-au adunat în centrul Erevanului cerând premierului să demisioneze, iar poliția s-a ciocnit cu manifestanții, scrie AFP.
Moscova a cerut revenirea la acordurile negociate sub egida sa, care au condus în 2020 la o încetare a focului, dar nu la un acord de pace.
VLADIMIR PUTIN, președintele Rusiei: "Sper că putem obține de-escaladarea și o soluție pașnică a acestei probleme."
Iar președintele Turciei și-a exprimat sprijinul pentru operațiunea militară a Azerbaijanului.
RECEP TAYYIP ERDOGAN, președintele Turciei: "Susținem demersurile făcute de Azerbaijan, alături de care acționăm împreună cu motto-ul "o națiune, două state", pentru a-și apăra integritatea teritorială."
La Vatican, Papa Francisc a făcut apel la toate părțile să-și reducă armele la tăcere în Nagorno-Karabah, notează AFP.
PAPA FRANCISC: "Adresez apelul meu tuturor părților implicate și comunității internaționale de a-și reduce la tăcere armele și de a depune toate eforturile pentru a găsi soluții pașnice pentru binele poporului și respectarea demnității umane."
Iar directorul programului Europa Lărgită la Consiliul European pentru Relații Externe a subliniat că speră să nu existe o escaladare.
MARIE DUMOULIN, director al programului Europa Lărgită la Consiliul European pentru Relații Externe: "Ceea ce s-a schimbat este, pe de o parte, contextul creat de războiul din Ucraina, ceea ce înseamnă că, probabil, Rusia nu mai este capabilă să joace rolul de mediator, pe care și-a propus să-l joace până acum, iar Rusia are nevoie și de Azerbaijan mai mult, în special pentru că transporturile de arme din Iran trec prin teritoriul azer."
Zona montană Nagorno Karabah a fost în centrul a două războaie de la căderea Uniunii Sovietice, în 1991. Nagorno-Karabah, recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaijanului, are o populaţie în majoritate covârşitoare de etnie armeană şi s-a desprins de sub controlul Baku la începutul anilor 1990, notează Agerpres.
